Un nou sondaj de opinie arăta săptămâna aceasta că aproape 90% din moldoveni vor ca șeful statului să fie ales de popor, nu de Parlament, ca în prezent. Mai mult, asta vor și partidele politice importante – dar atmosfera discuțiilor dintre ele pe această temă este de multe ori tensionată. Așa s-a văzut și astăzi, când CC a decis să ignore o propunere de modificare a Constituției înaintată de liberal-democrați împreună cu socialiștii.
Judecătorii Înaltei Curţi au întors autorilor sesizarea pe motiv că aceasta conţine „inadvertenţe tehnice”, iar textul documentului ar fi „deficitar”. Ei au dat un exemplu din proiectul de iniţiativă legislativă: din titlul documentului reiese că Parlamentul va modifica Constituţia, pe când în textul proiectului se regăseşte sintagma „adoptată de către popor”. Prin urmare, spun magistraţii Curţii Constituţionale, proiectul conţine un nonsens, deoarece prevede o contradicţie privind modul de adoptare.
Magistraţii nu au admis sesizarea deputaţilor liberal-democraţi şi socialişti, menţionând că „nu sunt în măsură să înţeleagă, nici măcar să deducă, care este intenţia autorilor”. Totuşi, se mai arată în documentul Curţii Constituţionale, după înlăturarea deficiențelor tehnice, parlamentarii pot să înainteze din nou sesizarea.
Deputatul liberal-democrat Tudor Deliu a ezitat să spună dacă fracţiunea din care face parte va merge din nou la Curtea Constituţională, menţionând că o decizie va fi luată cît de curând:
„Noi, la început, eram cu ideea că magistraţii Curţii trebuie doar să avizeze dacă corespunde sau nu prevederilor Constituţionale, iar mai apoi Parlamentul trebuia să decidă dacă se va organiza un referendum sau pe cale parlamentară. Însă, din preambulul acestei sesizări nu era prea bine înţeles acest lucru şi Curtea s-a expus, lăsându-ne dreptul de a ne readresa la Curte cu aceeaşi sesizare corijând, să zic aşa, greşelile care au fost comise.”
Europa Liberă: Dle Deliu, dar cum a fost posibil să se strecoare aceste inadvertenţe?
Tudor Deliu: „Păi, e posibil, fiindcă a fost, vă aduceţi aminte, presiunea cu socialiştii. Ei preluase proiectul nostru, îl semnase, vroiau să-l ducă la Curte, noi, respectiv, nu am acceptat acest lucru deoarece iniţiativa era a noastră. Prin urmare, în toată această vâlvătaie s-au strecurat greşeli pe care noi le recunoaştem, nu ai ce face”.
Înainte de a merge la Curtea Constituţională cele două fracţiuni au avut un schimb de replici în privinţa paternităţii documentului. Liderul socialist Igor Dodon a ieşit într-o conferinţă de presă anunţând că iniţiativa de modificare a Constituţiei aparţine partidului său. Astăzi, însă, după anunţul Înaltei Curţi, Igor Dodon a dat vina pe liberal-democraţi pentru inadvertenţa din text, reproşându-le că, de fapt, au schimbat documentele:
„Eu consider că cea mai rapidă metodă este modificarea Constituţiei în Parlament cu 67 de deputaţi. Au votat, s-a schimbat şi nu mai trebuie referendum, bătaie de cap etc. Dacă PLDM încearcă să „măhliuiască” să spună, măi, pentru cetăţeni spunem aşa, dar în realitate altfel. Dacă, într-adevăr, este o greşeală simplă, haideţi să luăm proiectul pe care noi l-am elaborat şi l-am transmis încă prin luna iunie la toţi, haideţi să-l semnăm şi să-l dăm înapoi. Dacă este o greşeală pur tehnică. Dar pentru mine e stranie această abordare. Proiectul care a fost elaborat şi convenit din partea noastră cu Ţurcanu Vladimir Ivanovici, de juriştii noştri, ei, nu aveau problemele astea. Însemnă că au făcut-o special? O să vedem cum se vor purta în următoarele zile. Noi nu ne dezicem de obiectivul nostru foarte clar: modificarea Constituţiei şi alegerea directă a preşedintelui.”
Marţi, Curtea Constituţională a avizat iniţiativa Platformei civice „Demnitate şi Adevăr” de organizare a unui referendum pentru revenirea la alegerea șefului statului prin vot direct, micșorarea numărului de membri ai parlamentului și lipsirea deputatilor de imunitate. Preşedintele Curţii, Alexandru Tănase, a menţionat că dacă vor fi colectate semnăturile necesare, Parlamentul va fi obligat să stabilească data şi condiţiile în care va avea loc plebiscitul solicitat. Rezultatele referendumului vor merge tot în Legislativ care este în drept să modifice Constituţia cu votul a două treimi din deputaţi.
