Paginile electronice ale ziarelor și revistelor furnizează soluții și liste de reforme pe care președintele Klaus Iohannis al trebui să le preia. Comentatorii nu sunt deocamdată de a acord decât în privința urgenței. Se aduce în discuție și influența pe care ar putea-o avea evoluțiile de la București asupra situației de la Chișinău. În Evenimentul zilei, Iulian Chifu atrage însă atenția că România și Republica Moldova se află în situații complet diferite: ”România e stat NATO, membru al Uniunii Europene, stat stabil și serios, cu președinte ales direct de cetățeni acum un an, cu un Parlament epuizat cu un an înaintea alegerilor, pe când Republica Moldova este un stat în prăbușire și descompunere instituțională și politică, la nici un an de la precedentele alegeri și fără soluții reale de majoritate solidă”.
Activistul civic George Simion face în Adevărul o listă de măsuri care ar trebui adoptate rapid la București în sprijinul Republcii Moldova: interconectare energetică, unificare monetară şi o singură bancă naţională, aducerea de personal al Direcției Naționale Anticorupție din România în Comisia Națională Anticorupție din Republica Moldova. Ar mai trebui și o instituţie dedicată Republicii Moldova în subordinea Primului-ministru și altele. Până atunci, moldovenii sunt chemați cu mic cu mare să iasă în stradă și să ceară unirea țării lor cu România.
Un articol semnat, de asemenea în Adevărul, de Daniela Rațiu propune un exercițiu de imaginație: cum ar fi arătat lucrurile la București dacă România nu era membră a Alianței Nord-Atlantice. ”Îşi poate cineva imagina că România ar fi scăpat de pofta teritorială a Rusiei?! Că omuleţii verzi n-ar fi intrat nestingheriţi în ţară până ne-am fi trezit cu istoricele tancuri?! (…) Faptul că nu suntem străbătuţi de tancurile ruseşti nu se datorează politicienilor noştri, care ne-ar fi vândut demult (pe sub masă oricum au încercat, au dat semnale că sunt dispuşi pentru un pumn de arginţi), faptul că conflictul din Ucraina nu a tras după ea România, este consecinţa faptului că suntem parte a NATO”.
Pentru guvernul de tehnocrați la București pledează pe contributors Ștefan Vlaston. În opinia lui, avantajele sunt că ”se poate realiza curăţarea administraţiei centrale de mulţimea de politruci din clientela politică”, se asigură neutralitate în organizarea alegerilor din 2016, iar ”partidele au o perioadă de resetare şi refacere a imaginii de un an”.
Dan Ionescu susține pentru Adevărul că românii vor avea în sfârșit prilejul să afle ce fel de președinte au. Klaus Iohannis nu se va mai putea ascunde în spatele greșelilor unui guvern incompetent, ”va fi nevoit să devină garantul reformelor pe care i le cere acum, şi i le va cere în continuare, societatea civilă”. ”Aşa că preşedintele Iohannis se vede din ce în ce mai aproape de alegerea pe care nu cred că vrea să o facă: politic vs societatea civilă.”
În același cotidian, în dezbaterea subiectului intervine o semnătură din societatea civilă: Cristina Moldovan, care spune că românii au ieșit în stradă pentru ”înlocuirea întregii clase politice”. ”Credeţi că dacă ne forţaţi să schimbăm mere putrede cu pere putrede oamenii se vor opri din ieşit în stradă? Schimbaţi guvernul, aşa cum e normal acum. Puneţi în loc un altul şi lăsaţi-ne să îl dăm şi pe acela jos, dacă se dovedeşte la fel de incompetent ca Guvernul Ponta”.