Aflat într-o vizită la Chişinău, oficialul european a recomandat autorităţilor din Moldova să ancheteze furturile din sectorul bancar şi să combată corupţia, dacă îşi doresc să se apropie mai mult de Uniunea Europeană.

„Săptămâna viitoare, Parlamentul din Olanda urmează să pună la vot ratificarea Acordului de Asociere cu Republica Moldova. Vor fi dezbateri dificile, dar sper că vom avea un rezultat pozitiv. Sper că vom ratifica Acordul de Asociere. Dar trebuie să vă spun că acest mare scandal în urma căruia un miliard de euro a dispărut peste noapte din băncile din Moldova, ne transmite un semnal negativ. Acest scandal pune în pericol procesul de ratificare a Acordului de Asociere şi Liber Schimb dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană”, a declarat Hans ten Broeke.

Îngrijorat de situaţia în care a ajuns sistemul bancar din Republica Moldova, deputatul olandez a venit cu recomandări categorice pentru autorităţile de la Chişinău. „Curăţaţi mizeria, curăţaţi mizeria din sectorul bancar. Efectuaţi o investigaţie independentă asupra sistemului bancar. Este foarte important ca fenomenul corupţiei să fie combătut. Sunt o mulţime de lucruri care trebuie făcute, dacă aveţi ambiţia să fiţi parte a unei societăţi transparente”, a subliniat Hans ten Broeke.

„Noi avem nevoie ca Republica Moldova să fie o ţară puternică şi curată, o ţară care să ofere cele mai bune servicii pentru cetăţenii săi. Să fie o ţară democratică, dezvoltată economic, iar fenomenul corupţiei trebuie combătut”, a menţionat în context liderul grupului VVD (Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie din Olanda) în Parlamentul European, Hans van Baalen.

Sistemul bancar din Republica Moldova a fost puternic zdruncinat în ultimii ani în urma unor delapidări de miliarde de lei. Potrivit experţilor, cele mai mari furturi ar fi avut loc după ce statul a cedat pachetul majoritar de acţiuni de la Banca de Economii.

Ulterior, BEM-ul, Banca Socială şi Unibank a acordat credite neperformante în valoare de zeci de miliarde de lei şi a ajuns în prag de faliment. În consecinţă, Banca Naţională a impus administrare specială la cele trei bănci, iar pentru a evita o situaţie de insolvabilitate BNM-ul a acordat un credit de circa 10 miliarde de lei acestor instituţii bancare.

Împrumutul a fost oferit sub garanţia Guvernului şi urma să fie rambursat până la 27 martie, în caz contrar va deveni datorie publică. Responsabilii de la Banca Naţională evită să spună însă dacă BEM-ul, Banca Socială şi Unibank au restituit creditul.