[sondaj] Schimbarea guvernelor, bucuria nebunilor

Fracţiunea Partidul Socialiştilor (PSM), în cooperare cu fracţiunea comuniştilor (PCRM) au depus la sfârşitul săptămânii trecute, în Parlament, o moţiune de cenzură prin care cer demiterea Guvernului Streleţ. Liberalii şi grupul Leancă au declarat că nu vor susţine moţiunea, în schimb PD nu exclude că s-ar asocia la vot cu socialiştii şi comuniştii.

Guvernul Streleţ: cade sau nu? Cu mâna cui? Ce va urma?

Nicolae Osmochescu, profesor universitar

Riscurile ca Guvernul Streleţ să cadă sunt foarte mari. Vă zic şi de ce. Jocurile politice sunt, de genul lor, jocuri murdare, dar, indiferent de ce se întâmplă în culisele puterii, am avut mereu senzaţia că, până la urmă, guvernările se lasă dominate de instinctul autoapărării. Din ceea ce s-a întâmplat, însă, pe 15 octombrie, am văzut altceva: un joc foarte periculos, din care partenerii nu sunt parteneri, iar alianţa nu e alianţă. Ghimpu, care s-a jurat că nu va vota niciodată alături de comunişti, a votat alături de Voronin şi de Dodon. PD a făcut la fel. A fost încălcat Acordul AIE-3. Şi dacă s-a încălcat pe 15 octombrie, unde-i garanţia că nu se va încălca şi pe 29 octombrie? Problemele, oricum, rămân şi se vor complica şi mai mult.

Valentin Krîlov, comentator politic

De la căderea guvernului, viaţa cetăţeanului de rând nu se va schimba cu nimic. Sunt jocuri politice, bine regizate împotriva PLDM, ca şi concurent politic şi la care, alături de PD, participă şi comuniştii, şi socialiştii. Deocamdată, împotriva demiterii sunt doar PL şi, desigur, PLDM. Grupul Leancă şi neafiliaţii nu şi-au afişat încă poziţia, iar Lupu nu exclude că PDM ar putea vota demiterea guvernului. Acest „ar putea” înseamnă că nu Lupu decide. Lupu doar va executa comanda, care va veni ştim cu toţii de unde. S-o vedem şi pe asta. O schimbare de guvern, în situaţia politică şi social-economică în care este R. Moldova e şi riscantă, şi periculoasă. Lumea e în stradă, bugetul la pământ, iar relaţiile cu FMI total neclare.

Alecu Reniţă, Asociaţia „Parlamentul-1990”

Aşa cum există deja o opinie generală şi pe care eu o susţin, totul va depinde de o singură persoană. Deciziile, ştim, se iau în afara Alianţei şi dacă PD va vota demiterea guvernului, înseamnă că PD va trebui să-şi asume, în totalitate, responsabilitatea acestui vot. Lovitura, clar lucru, este îndreptată împotriva PLDM, dar demiterea guvernului cu orice preţ va complica o situaţie şi aşa complicată. E o aventură, când avem în faţă noiembrie şi decembrie, când nu e clar ce va fi cu bugetul pentru 2016, iar relaţiile cu finanţatorii externi sunt în suspans. Guvernul este acum la discreţia PD-ului. Joi, în Parlament, va fi decisiv, nu votul socialiştilor sau comuniştilor, ci votul PD-ului. Să vedem ce vor alege.

Tudor Botnaru, ex-ministru al Securităţii

Nu vreau să fiu eu profetul, dar s-ar putea ca PD şi PLDM să ajungă la un compromis şi să fie păstrat Guvernul Streleţ, deşi loc de optimism e tot mai puţin. În cazul în care cade guvernul, situaţia se complică. S-ar putea, desigur, să se meargă, cel puţin iniţial, pe varianta unui guvern minoritar PD+PL, cu sprijinul din umbră a grupului Leancă, neafiliaţilor şi PLDM, ca să nu fie pus sub lovitură vectorul european, dar e puţin probabil să se ajungă la o astfel de înţelegere. Leancă deocamdată tace. Tot ce-i posibil că se va merge pe varianta „guvern tehnocrat”: PD, PCRM, PSM, dar în acest caz va fi pus sub întrebare vectorul european. Nu-i exclus să apară şi alte variante. Bănuiesc că ni se pregătesc nişte surprize.

Alexandra Cann, preţedinte APIUS

Schimbarea guvernelor, ca şi a domnitorilor, este (vorba populară) „bucuria nebunilor”. Căderea unui guvern aduce după el o mie şi una de probleme: vin iar 100 de zile de probă, guvernul trebuie testat din nou de partenerii noştri de dezvoltare, finanţările rămân în aer, se schimbă miniştrii şi trebuie să se adapteze funcţiilor, iar timpul trece. Părerea mea, vizavi de acest guvern – că nu e doar a PLDM: să fie lăsat şi ajutat să facă treabă. Leancă cu grupul său, inclusiv neafiliaţii, (dacă e nevoie de o suplimentare a AIE-3,) să revină de unde au plecat, pentru că acolo li-i locul şi „la muncă”. Reforme, băieţi, nu schimbare de guvern din 3 în 3 luni. Schimbarea guvernelor nu e decât o camuflare a nedorinţei de a face reforme.