Preşedintele Parlamentului, democratul Andrian Candu, a felicitat-o telefonic pe Irina Vlah cu recenta victorie la alegerile pentru funcţia de başcan al autonomiei găgăuze. A fost primul demnitar de la Chişinău despre care se ştie că a discutat după alegeri cu politiciana sprijinită de socialişti, care a promis alegătorilor găgăuzi relaţii mai strânse cu Rusia. Relaţia Chişinău-Comrat este una din temele retrospectivei săptămânale alcătuite de Diana Răileanu:
În opinia editorialistului Petru Bogatu de „Ziarul Naţional” victoria Irinei Vlah în autonomia Găgăuză nu a fost o noutate, iar autorităţile de la Chişinău au cules roadele lipsei de iniţiative pentru integrarea găgăuzilor. Petru Bogatu anticipează o relaţie dintre Chişinău şi Comrat dominată de incertitudine:
„Slăbiciunea acestui stat şi posibilităţile pe care le are Moscova, de a manipula sudul Republicii Moldova, sigur că au creat şi vor crea încă probleme. Sigur, veriga slabă din punct de vedere geopolitic este Autonomia Găgăuză. De Transnistria nu mai vorbim pentru că aici lucrurile se dinspensează de orice comentariu. Lucrurile vor depinde de ce se va întâmpla aici, la Chişinău, pentru că Republica Moldova se poate consolida, acest stat poate deveni funcţional, doar pe calea reformelor”.
Tot sub semnul instabilităţii, dar deja a celei financiare stau şi rezultatele raportului comisiei de anchetă despre presupusele tranzacţii frauduloase cu miliarde de lei făcute de trei bănci, în principal de Banca de Economii, anul trecut. Dubă audierile de marţi, din Parlament, liderii coaliţiei minoritare PLDM-PD, Vlad Filat şi Marian Lupu, au anunţat destituirea din funcţie a fostei viceguvernatoare a Băncii Naţionale, Emma Tăbârţă şi a fostului şef al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Artur Gherman. Mai târziu, ambii au spus că demiterea lor s-a făcut fără vreun avertisment. Unii observatori ai procesului, între care şi economistul Stanislav Madan, au calificat aceste demiteri „de ochii lumii”, iar constatările Comisiei de anchetă „lipsite de substanţă”:
„Sunt mai mult nişte formalisme pentru că este evident că această Comisie de anchetă trebuia cumva să-şi justifice activitatea din această perioadă. (...) Revenind la acest raport, pentru mine este, sincer, o mare dezamăgire, pentru că iniţial, când s-a spus că va fi secretizat, mă aşteptam că va fi multă substanţă în acest raport, însă, din ceea ce a apărut în presă, vedem că el nu are nici măcar anvergura unui document public de calitate. Deci, sunt multe semne de întrebare la care, din păcate, nu avem încă răspuns”.
Între altele, raportul a fost criticat de parlamentarii socialişti şi cei liberali, care au spus că documentul nu aduce lumină asupra faptelor care au dus la situaţia prezentă de la cele Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială.
