Indiferent ce măsuri s-ar lua pentru a lupta împotriva încălzirii climatice, Miami, New Orleans și alte orașe din Statele Unite ar fi acoperite de apă ca urmare a creșterii nivelului oceanelor, se arată într-un studiu apărut luni și preluat de AFP.
„Viitorul multor orașe depinde de alegerile noastre în materie de emisii de CO2, dar se pare că deja este prea târziu pentru unele dintre ele, potrivit analizei noastre”, arată Ben Strauss, principalul autor al studiului publicat în PNAS (Proceedings of the National Academy of Sciences). „Este greu să ne imaginăm cum am putea proteja pe termen lung Miami”, adaugă Strauss, vice-președinte al departamentului care se ocupă de creșterea apelor la ONG-ul american Climate Central.
În Florida se află cel mai mare număr de mari orașe americane amenințate de creșterea nivelului apelor, conform cercetătorilor, care s-au concentrat pe zone amenințate din Statele Unite, locuite în prezent de cel puțin 20 de milioane de persoane, dintre care 40% în Florida.
Oraș aflat la o cotă joasă pe un sol calcaros, Miami nu ar fi suficient protejat de digurile construite în cazul creșterii nivelului apelor, afirmă Ben Strauss.
După Florida, următoarele state americane care ar fi cel mai afectate de creșterea nivelului apelor sunt, conform studiului, California, Louisiana și New York.
Celebru pentru muzica și gastronomia sa, orașul New Orleans din Louisiana se scufundă deja. „Ceea ce se întâmplă cu New Orleans este foarte trist. Perspectivele sale sunt și mai întunecate decât în cazul orașului Miami”, spune Ben Strauss.
Dacă nu se face nimic pentru reducerea consumului de energie din surse fosile, până în 2100 nivelul apelor de pe planetă va crește cu 4,3-9,9 metri, potrivit lui Strauss, care adaugă totuși că este imposibil de prevăzut când se va petrece o asemenea creștere a apelor. Și New York este în pericol și, în cel mai întunecat scenariu, orașul nu ar mai fi locuibil din 2085, potrivit cercetătorilor.
O aplicație pe site-ul Climate Central permite aflarea impactului încălzirii climatice asupra orașelor americane de coastă și peste o lună va fi disponibilă și o versiune mondială.
Numai o acțiune decisivă, care ar permite, de exemplu, scăderea emisiilor de CO2 în 2050 la un nivel apropiat de cel din 1950, ar putea schimba lucrurile. Autorii studiului au luat în calcul două scenarii: unul în care emisiile de CO2 nu se schimbă și se adaugă la complicațiile legate de topirea ghețurilor din vestul Antarcticii, fenomen deja ireversibil, conform unor oameni de știință, și celălalt care ar cuprinde un viraj radical, în care omenirea să ajungă la vârful de emisii de CO2 în 2020.
Ultimul scenariu este mai radical decât cel prevăzut în obiectivele pe care le va prezenta Uniunea Europeană la Conferința de la Paris asupra climei (COP 21) din noiembrie-decembrie — o reducere de 50% până în 2050 față de nivelurile din 1990 și o neutralitate carbon până în 2100.
Studiul realizat de Climate Central reprezintă „o contribuție utilă” la cercetările efectuate pe această temă, arată climatologul Michael Mann, care nu se numără printre autorii lui. Concluziile sale oferă „o mai bună evaluare a impactului nefast al creșterii nivelului oceanelor în viitoarele decenii dacă vor fi continuate aceleași politici în materie de consum de energie din surse fosile”, adaugă el, citat de AFP.