Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au votat astăzi unanim să-l promoveze pe Serghei Gubenco de la Judecătoria Comrat la Curtea de Apel Comrat. Asta în pofida faptului că şeful statului i-a respins candidatura.
Decizia CSM este criticată de unii experţi în drept, care afirmă că în acest fel este compromisă imaginea sectorului judecătoresc.
În refuzul său privind promovarea judecătorului implicat în grandioasa schemă de spălare de bani, preşedintele ţării a invocat probleme de integritate. Mai mult, o notă a Serviciului de Informaţii şi Securitate a constatat existenţa unor elemente ce generează suspiciuni rezonabile privind hotărârile pronunţate de către Serghei Gubenco.
„SIS-ul a invocat că se denotă factori de risc specificaţi în articolul pe care l-am menţionat, dar nu a concretizat care sunt factorii de risc”, a spus preşedintele CSM, Victor Micu.
Acum şeful statului va fi obligat să semneze decretul privind numirea lui Serghei Gubenco în funcţia de magistrat la Curtea de Apel Comrat.
Hotărârea CSM este criticată de către unii experţi în drept, care spun că imaginea sistemului judiciar are nevoie de consolidare, dar nu de şi mai multă discreditare.
„După toate scandalurile care au avut loc în Republica Moldova şi cel de la Pădurea Domnească, implicarea judecătorilor în scheme de spălare de bani şi scheme de atacuri raider, Uniunea Europeană îi pune Republicii Moldova drept imperativă reformarea sistemului judiciar. Promovarea unor persoane asupra cărora planează suspiciuni înseamnă să compromiţi, să discreditezi sistemul. Şi mie îmi pare rău că CSM-ul nu s-a folosit de această posibilitate ca să demonstreze că tot ce îşi doreşte e să se cureţe sistemul de persoane dubioase şi nu să le promoveze”, a comentat directorul executiv de la Transparency Moldova, Lilia Caraşciuc.
Amintim că în presă au apărut documente privind implicarea lui Serghei Gubenco în schema de spălare a peste 18 miliarde de dolari din Federaţia Rusă prin intermediul băncilor şi instanţelor de judecată din Moldova. Magistratul a decis în 2010 să dea 200 de milioane de dolari companiei britanice Seabon Ltd într-un aşa-zis litigiu pe care aceasta îl avea cu două firme ruseşti şi un bărbat din localitatea Congaz.
Aceasta a fost una din deciziile luate de către instanţele din Moldova care au permis tranzitarea unei sume de 18,2 miliarde dolari de la aproximativ 100 de companii ruseşti în 21 de bănci ruseşti. Mijloacele băneşti mai apoi erau transferate în 19 companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă şi Belize. Acum un an, autorităţile din Moldova au anunţat că au pornit o investigaţie, însă urmărirea penală bate pasul pe loc întrucât instituţiile de anchetă ruseşti ar refuza să colaboreze în privinţa acestui caz de spălare a banilor.
Jurnal.md
