Linkuri accesibilitate

Criza refugiaților sau criza migranților economici?


Parlamentul European în plen, Strasbourg
Parlamentul European în plen, Strasbourg

Dezbatere în Parlamentul European pe tema crizei refugiaților

Criza refugiaților sau criza migranților economici? O întrebare la care unii membri ai Parlamentului European nu au încă un răspuns. Unii sunt convinși că cei peste 500 000 de oameni care au intrat în ultimele luni pe teritoriul UE sunt refugiați, oameni nevoiți să fugă din calea războiului și a organizației teroriste Statul Islamic. Alții, precum Paul Nutall (deputat britanic membru al Grupului Europa Libertății și Democrației Directe) nu au nici un dubiu că „avem de-a face cu sute de mii de oameni care vor doar o viață cu mai multe oportunități economice.”

„Nu este vorba despre o criză a refugiaților, ci de o criză a migranților economici. Este vorba de oameni care se deplasează din țări sărace în țări bogate, intră aici cu pașapoarte false din Turcia și încalcă legislația internațională. Noi nu facem nimic împotriva acestui lucru. Eurostat (Institutul de statistică al UE) a confirmat că majoritatea migranților nu vine din Siria, din zonele de război”, a spus azi în plenul PE reunit la Strasbourg deputatul britanic.

Opinia sa nu este însă împărtășită de multă lume. Cu excepțiile bine-cunoscute - deputați eurosceptici britanici, cehi sau unguri - membrii Parlamentului European sunt de părere că Europa se confrunta cu un val de refugiați și că statele membre sunt obligate să facă mai mult pentru acești oameni fugiți din calea morții.

Statele europene trebuie, așadar, să fie mai ambițioase decât au arătat la summitul de pe 23 septembrie, de la Bruxelles, când guvernele europene au decis să disloce milioane de euro pentru a sprijini statele europene cele mai afectate - Grecia, Italia și Malta - dar și țări vecine precum Turcia sau Iordania, și agenții și organizații internaționale care se ocupă de refugiați.

Donald Tusk
Donald Tusk

„Avem o dublă obligație comună: să asistăm refugiații și să ne protejăm granițele externe”, a sintetizat direcția pe care merge Consiliul, președintele Donald Tusk. „Principala sarcină este restabilirea controlului la granițele noastre externe ca o condiție pentru o politică sigură de migrație și ajutor umanitar”, a adăugat Tusk.

Adiacent, UE își va întări relația cu vecinii, mai ales cu Turcia. Pe fondul temerilor față de valurile de refugiați care au acutizat sentimente anti-imigrație, președintele Grupului PPE, Manfred Weber, este convins că „UE trebuie să arate oamenilor că este în stare să vină cu soluții. Nu avem nevoie de idei noi. Trebuie să le aplicăm pe cele pe care le avem deja”, a spus el in cadrul dezbaterii de azi din plenul Parlamentului European.

Tot un apel la acțiune a făcut și președintele ALDE, belgianul Guy Verhofstadt: „De ce vorbesc americanii și rușii despre o soluție pentru Siria? Câtă vreme noi, și nu americanii sau rușii, suntem cei care suntem afectați de această criză a refugiaților din Siria, este cazul să avem o inițiativă europeană”, a insistat el.

Ideile pentru care s-a mai pledat au fost reformarea sistemului Dublin ( care determină în acest moment ce țară este responsabilă pentru cererile de azil la intratea in UE a unui azilant), deschiderea unor canale de migrație legală, întărirea controalelor la frontieră, înregistrarea și amprentarea noilor veniți.

O dezbatere aparte a fost dedicată aspectelor umanitare ale acestei crize. „Perioada grea de acum incepe, căci e posibil ca valul de refugiați să crescă acum, înainte de iarnă. La centrele de primire vor trebui să se ia decizii rapide și dificile. De aceea, este urgent ca acestea sa fie funcționale și sa li se acorde finanțarea necesară”, a arătat

Claude Moraes, deputat britanic care deține președinția LIBE-Comitetului pentru Libertăți Civile.

Să mai spunem că tema migrației va sta și pe agenda reuniunii miniștrilor de justiție și de interne din țările UE, care va avea loc la Bruxelles, între 8 și 9 octombrie, ca și la summitul european din 15-16 octombrie.

XS
SM
MD
LG