În această situaţie, secretizarea informaţiilor referitoare la activitatea comisiei de anchetă privind situaţia din sectorul bancar al ţării are drept scop muşamalizarea ilegalităţilor comise de persoane de la conducerea instituţiilor responsabile şi chiar de la cârma statului. Acestea sunt o parte dintre concluziile raportului alternativ privind situaţia de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, prezentat astăzi de către deputatul liberal Iurie Chirinciuc, membru al comisiei de anchetă.

În primul rând, deputatul PL susţine că a cerut în repetate rânduri ca membrii comisiei de anchetă să semneze o declaraţie pe proprie răspundere privind lipsa conflictului de interese, însă ideea a fost respinsă.

Potrivit lui Chirinciuc, majoritatea membrilor comisiei sunt în conflict de interese:

„Oleg Reidman şi Sergiu Sîrbu sunt autorii sesizării către Curtea Constituţională din 2012, prin care contestă dreptul statului de a deţine 56,1% din acţiuni la BEM şi vor anularea HG din 1998 şi restabilirea situaţiei din 1995, când statul avea14.19% din acţiuni. 

George Mocanu a făcut parte din Comisia de anchetă 2013, Comisie care şi-a finalizat lucrările fără un raport semnat de membrii acesteia şi care a avut drept scop muşamalizarea situaţiei reale de la BEM, pentru ca în final să deposedeze statul de pachetul majoritar de acţiuni. 

Ştefan Creangă, alături de George Mocanu, este membrul PLDM, şeful căruia este bănuit de implicare în schemele de spălare de bani din 2013 -2014. Constatăm un vădit conflict de interese care face imposibilă cumularea de cei doi a calităţii de membru în cadrul Comisiei.

Dodon Igor, în calitate de Ministru al Economiei, a participat la modificarea cadrului legislativ care a permis transformarea RM într-o spălătorie regională de bani. A fost cel care a eliminat impozitul pe profit pentru persoanele juridice, singurul impozit plătit de băncile din Moldova, iar prin eliminarea acestui impozit băncile nu mai erau obligate să arate sursele de venit, astfel luând amploare fenomenul spălării banilor prin RM.

Zinaida Greceanîi a fost cea care, în calitate de prim-ministru, a permis preluarea IPB-ului de către BEM, astfel contribuind semnificativ la ascunderea ilegalităţilor comise la IPB şi încărcarea balanţei BEM cu active toxice. Greceanîi a făcut parte din grupul de lucru al lui Reidman privind transformarea RM într-un tranzit pentru bani.
În consecinţă, putem concluziona că majoritatea covârşitoare a membrilor comisiei sunt direct sau indirect interesaţi în ascunderea situaţiei reale şi sunt într-un vădit conflict de interese.”
Totodată, deputatul afirmă că a venit cu o serie de propuneri în cadrul comisiei de anchetă, însă toate au fost respinse de ceilalţi membri fără să fie măcar puse la vot.

Printre propunerile înaintate comisiei se numără următoarele:

• Extinderea perioadei care face obiectul investigaţiilor comisiei de anchetă. Or, perioada de investigaţie a fost stabilită în intervalul 2014 - februarie 2015;
• Propunerea de semnare a unei declaraţii pe proprie răspundere prin care membrii Comisiei să confirme, în scris, lipsa unui conflict de interese;
• Audierea reprezentanţilor companiei Kroll, care investighează situaţia la cele trei bănci cu probleme;
• Invitarea în Comisie, în calitate de persoane care dispun de informaţii despre fapte sau împrejurări de natură să servească la cercetarea cauzei, a ex-ministrului de Finanţe, Veaceslav Negruţa, şi a ex-preşedintelui comisiei parlamentare Economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă;
• Audierea în cadrul Comisiei de anchetă a actualului Ministru al Economiei (Stephane Bride), patron al companiei Grant Thornton, companie care a efectuat în 2014 auditul la băncile BEM, Banca Socială şi Unibank şi a avizat pozitiv bilanţurile contabile ale acestor instituţii.

În raport se mai spune că, la 16 aprilie 2014, preşedintele Nicolae Timofti a fost informat despre constatările experţilor străini (experţii FMI), referitoare la problemele din sistemul financiar-bancar din Republica Moldova. Experţii au observat atunci că:

• băncile din RM sunt expuse unor riscuri majore din cauza încălcării normelor de creditare stabilite de BNM în ceea ce vizează expunerile mari ale băncilor; 
• stagnează alarmant măsurile de combatere a spălării banilor în sectorul bancar şi faptul că, timp de 1 an, prin băncile din RM au fost efectuate operaţiuni suspecte cu zonele off-shore în valoare de 1 trilion de lei (1000 de miliarde lei);
• întreprinderi de stat au contracte de credit şi în aşa fel sunt cu pericol de preluare. Este vorba de întreprinderi precum: Calea Ferată, Cricova, Aroma, Apă-Canal, etc.;
• 80% din piaţa bancară din RM este concentrată în mâinile unor medii financiare din Federaţia Rusă sau afiliate la acestea şi ar putea fi create atacuri financiare de proporţii, cu repercusiuni asupra economiei naţionale. În acelaşi timp, se menţionează în document, în contextul intenţiei Vneşekonombank de a procura 25% din acţiunile BEM, riscul menţionat devin foarte real.

„Pe 3 decembrie 2014, premierul Iurie Leancă este informat că BEM nu dispune de numerar pentru desfăşurarea normală a activităţii sale, deoarece circa 6 miliarde de lei au fost convertiţi în valută străină şi au fost plasaţi în băncile din Federaţia Rusă. Pe 13 ianuarie 2015, Iurie Leancă este informat despre etapele schemei operaţiunilor de devalizare a celor trei bănci. Astfel, mai întâi are loc plasarea mijloacelor de la cele 3 bănci în instituţiile financiare din Federaţia Rusă, după care are loc retragerea şi/sau transferarea tuturor plasamentelor din Federaţia Rusă în Banca Socială, spre care doar plasamentele BEM au constituit 10,8 miliarde.

Ulterior, în zilele de 25-26 noiembrie 2014, se acordă creditele în sumă de 13,6 miliarde lei de către preşedintele interimar N. Rahuba, către companiile afiliate lui Ilan Shor: Danmira SRL, Davena- Com SRL, Voximar-Com SRL, Contrade şi Caritas Group. BNM nu a intervenit pentru a stopa plasamentele interbancare din 25-26 noiembrie pe motiv că, începând cu 25.11.2014, Banca Socială a încetat raportarea zilnică, dacă pentru BNM avem o scuză, cât de cât, atunci pentru Serviciul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din cadrul CNA, care trebuia să blocheze transferurile de valută, nu găsim nicio îndreptăţire”, se spune în raportul PL.
 
Imediat după acordarea creditelor, creanţele companiilor menţionate au fost cesionate către firma off-shore „Fortuna United LP” (din Marea Britanie), după care sumele creditate au fost transferate integral către jurisdicţii off-shore. Pentru a şterge urmele, are loc nimicirea coletului cu documente financiar –bancare prin incendierea automobilului companiei ”Klassica Force” (compania lui Ilan Shor), care transporta documentele. În urma acestor scheme, prejudiciul posibil pentru BEM, Banca Socială şi Unibank se ridică la valoarea de 17.6 miliarde lei, precizează raportorul.
 
La 17 Februarie 2015, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, este informat despre cauzele reale ale deprecierii „galopante” a monedei naţionale. Principalele cauze menţionate sunt:

• realizarea în 2014 a unor operaţiuni suspecte de transfer din Federaţia Rusă a unor sume de peste 100 de miliarde de ruble în B.C. Moldindconbank, care au fost, ulterior, convertite în dolari SUA şi euro, şi au fost transferat în companii off-shore şi ulterior în Federaţia Rusă;
• acordarea creditelor dubioase companiilor lui Ilan Shor în sumă de 13,6 miliarde lei, sumă care a fost convertită în valută şi a fost transferată unor companii off-shore.
• migrarea depozitelor din lei în valută, constatându-se în acelaşi timp recurgerea la speculaţii din partea caselor de schimb valutar, care, deşi dispuneau de lichidităţi, refuzau să le vândă.

În ceea ce priveşte soluţiile posibile pentru cele trei bănci, în raport se spune că acestea sunt fie recapitalizarea fie lichidarea.
În final, raportorul vine cu o listă de concluzii:

• Problemele la banca de Economii încep încă în 1994, când prin Hotărârea Guvernului Sangheli, statul rămâne cu o participare la BEM de 14.19% şi cu credite acordate BEM-ului de BNM şi garantate de stat în valoare de 14,33 mil. lei (1dolar = 3,5 lei);
• Creditele neperformante şi spălările de bani prin sistemul bancar din RM începe să ia amploare încă din 2005, odată cu reformele puse la cale de consilierul economic al Preşedintelui V. Voronin – O. Reidman;
• BEM şi alte bănci din Moldova şi demnitari de rang înalt sunt implicaţi în schemele de spălare de bani, inclusiv cele din cazul Magnitsky;
• Emisiunea suplimentară la BEM, organizată în vara-toamna anului 2013, a fost efectuată cu grave încălcări de procedură şi încălcări a legislaţiei în vigoare, inclusiv sub acoperirea unor instituţii ale statului;
• Raportul Comisiei de anchetă instituită în 22 februarie 2013 şi prezidată de O. Reidman, precum şi materialele documentare ale acestei comisii sunt de negăsit în arhiva Parlamentului;
• Hotărârea Parlamentului nr.152, articolul 4, referitor la raportarea în Plenul Parlamentului a reprezentanţilor Procuraturii Generale şi a CNA pe marginea Raportul Comisiei de anchetă instituită în 22 februarie 2013, a rămas neexecutată;
• Membrii „Comisiei de anchetă privind elucidarea situaţiei de pe piaţa financiară şi valutară a Republicii Moldova, măsurile întreprinse pentru stabilizarea cursului de schimb al leului moldovenesc...” 2015 sunt într-un grav conflict de interese şi cel puţin moral nu au dreptul să facă parte din această Comisie;
• Devalizarea BEM, BS şi Unibank reprezintă o continuare a scenariilor de spălare de bani şi falimentare a instituţiilor bancare, puse la cale cu mult timp înainte;
• Toate instituţiile statului (preşedintele ţării, prim ministrul, CNSF, BNM, Ministrul Finanţelor, Agenţia Proprietăţii Publice) au fost informate din timp şi în permanenţă referitor la riscurile din sistemul financiar–bancar al republicii, dar nu şi-au exercitat obligaţiunile şi nu au intervenit pentru a preîntâmpina devalizarea băncilor.

Raportul conţine şi o sinteză a evenimentelor de la BEM în noiembrie 2014:

7.11.2014 - Şedinţa secretă a CNSF unde se decide alocare unui credit garantat de stat pentru BEM, BS şi Unibank;
13.11.2014 - Guvernul Leancă adoptă HG nr. 938-11 (conform legii cu privire la secretul de stat aceasta HG a fost secretizata pentru 25 ani) prin care Ministerul Finanţelor garantează cu obligaţiuni emise pentru 4 luni un credit de 9,434 miliarde lei;
25.11.2014 şi 26.11 2014 - BEM, BS şi Unibank alocă credite în valoare de 13,6 miliarde lei;
27.11.2014 - CSJ emite hotărârea prin care statul reintră în posesia a 56,1 % din acţiuni şi trebuie să restituie suma de 80.2 milioane lei;
27.11.2014 - Consiliul BNM ia decizia de acordare a creditului de urgenţă;
27.11.2014 - Arde maşina care transporta documentele aferente creditelor din 25-26 noiembrie 2014. (Amintim că maşina aparţinea companiei Classica Force, companie afiliată lui Shor).

„Această cronologie ne face să concluzionăm cât de bine au fost regizate toate acţiunile care s-au petrecut la aceasta bancă. Constatăm implicarea a numeroase persoane cu funcţii foarte înalte în stat, aceste persoane pun în pericol securitatea naţională a statului”, concluzionează documentul.

În raport se mai menţionează că, din cauza faptului că problemele din sistemul bancar al RM rămân în continuare nesoluţionate, putem fi martorii unor şocuri financiar valutare repetate, poate chiar mai mari decât cel înregistrat în lunile Ianuarie – februarie 2015.