Un dosar pe marginea acelor tranzacţii dubioase se află în prezent pe rol la Curtea de Justiţie din Amsterdam, care pe 21 noiembrie 2014 a pus sechestru pe conturile companiei OTIV Prime Holding B.V. din Olanda, care aparţine prim-vicepreşedintelui PD, Vladimir Plahotniuc. În total, sub sechestru au fost puse active în valoare de 70 de milioane de euro. Avocatul Andrei Năstase afirmă că pe masa judecătorilor Curţii de Justiţie din Amsterdam se află un set de probe care ar demonstra că şi Marian Lupu este implicat în această schemă. Acesta, însă, a negat declaraţiile făcute de Năstase şi l-a acţionat în judecată.
 
În cadrul şedinţei de astăzi instanţa a refuzat un demers al avocatului Andrei Năstase prin care acesta cerea să fie scoasă de pe rol cererea, în ce-l priveşte, pentru că nu a fost anunţat legal despre chemarea în judecată.
 
„Poziţia instanţei care a fost astăzi vociferată prin încheierea adoptată este una total ilegală şi total eronată. Prin materialele din dosar s-a confirmat clar că reclamantul nu a respectat procedura legală în privinţa copârâtului Andrei Năstase. Acestuia i-a fost expediată prin poştă aşa zisa cerere prealabilă, însă niciodată la domiciliul dumnealui această cerere nu a fost transmisă, livrată, recepţionată”, a explicat avocatul Jurnal TV, Dumitru Pavel.
 
„Nu atât Lupu, cât Plahotniuc intenţionează ca prin instanţele judecătoreşti moldoveneşti să obţină un verdict să-l prezinte prin instanţele din Amsterdam. O hotărâre arbitrară pe care să o fâlfâie prin Europa. Eu le-am făcut o invitaţie ca ei să vină acolo în Uniunea Europeană, acolo unde există justiţie cu adevărat şi nu justiţie a la Plahotniuc, cum este cea din RM. Să vină acolo şi să-şi demonstreze vinovăţia sau nevinovăţia în instanţele de acolo”, a adăugat Andrei Năstase.

Vladimir Plahotniuc nu a răspuns la telefon pentru a comenta acuzaţiile. Precizăm că anterior şi Înalta Curte de Justiţie de la Londra a deconspirat o serie de documente de la mai multe companii din Anglia şi Scoţia, care demonstrează că anume Plahotniuc a fost beneficiarul atacurilor raider din 2010 şi 2011 când, în urma unor decizii judecătoreşti ilegale, mai multe pachete de acţiuni ale Băncii de Economii, Moldova Agroindbank, Victoriabank şi ale societăţii de asigurări ASITO au ajuns, în mod fraudulos, în posesia unor firme off-shore.