Topografii și muncitorii ungari au început deja trasarea gardului la frontiera cu România, în continuarea graniței cu Serbia, locul prin care au intrat în Ungaria în această vară mai mult de 150.000 de imigranți ilegali. Înainte de începrea lucrărilor Ministerul de Externe de la București a fost informat despre această soluție pe care a găsit-o Budapesta pentru a se proteja de valul refugiaților care vin din Orientul Mijlociu și Afganistan și care traversează statele balcanice pentru a ajunge în țările cele mai dezvoltate ale Europei.
Deja gardul de sârmă ghimpată lung de 175 de kilometri, dublat de un zid înalt de patru metri, izolează Ungaria de Serbia. Acest lucru face ca drumul cel mai scurt al refugiaților între Turcia și Austria să nu mai treacă prin Ungaria, ci să fie deviat prin Croația și Slovenia, ultima având frontieră comună atât cu Austria, cât și cu Italia. Ar exista însă și varianta prin România pentru refugiații care continuă să vină prin Serbia spre punctul clasic de trecere spre Ungaria și care lovindu-se de zidul deja înălțat să încerce să treacă în România și apoi să-și continue drumul tot prin Ungaria (ocolind prin zona localităţilor Majdan/Rade (Serbia) - Beba Veche (Timiş, România) - Kübekháza (Ungaria)).
De aceea, autoritățile ungare vor să construiacă aici noul gard, care, potrivit ministrul de Externe de la Budapesta, Peter Szijjart „ar urma să înceapă de la punctul frontierei comune dintre Ungaria-Serbia-România şi să continue pe o distanţă rezonabilă dacă presiunea migraţiei se mută spre România"
Premierul român, Victor Ponta găsește că această idee este „o soluție cinică” similară cu ceea ce s-a întâmplat „în vremea Războiului Rece” sau în perioada „nazistă” și că cei mai importanți lideri ai Ungariei „sunt o rușine pentru cultura și valorile Uniunii Europene”, în „atitudinile lor antisemite” și în felul în care tratează minoritățile de toate felurile, inclusiv „acum în timpul crizei refugiaților”.
Ponta a adăugat la această descriere faptul că „sârma ghimpată, legile agresive, închisorile și brutalitățile nu vor rezolva problema (migranților-n.red.)” dar vor arăta că în Ungaria „decidenți politici nu sunt cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte țări din care fug respectivii refugiați”.
Ca răspuns, șeful diplomației ungare a transmis un comunicat de presă în care se arată că „Victor Ponta și-a pierdut autocontrolul și prin declarațiile sale iraționale a jignit întreaga Ungarie”. Politicienii europeni civilizați „nu formulează astfel de calomnii sălbatice”, potrivit ministrului de externe de la Budapesta, care crede că remarcile lui Ponta ar avea o singură explicație: „şi-a pierdut complet poziţia în politica internă română”.
În replică ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu precizează că „maniera de acțiune a părții ungare este „inadmisibilă” și contrară Parteneriatului Strategic, iar declarațiile referitoare la premierul român sunt o „încercare de distragere a atenției de la aspectele de fond ale problemei migrației și de la efectul de auto-izolare pe care îl au măsurile promovate de partea ungară”.
Într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană, România și Ungaria nu doar continuă războiul declarațiilor vechi de aproape o sută de ani, dar găsesc și noi argumente pentru a rupe și mai mult relațiile cârpite în ultimii zece ani, de când România este membru plin al NATO și Uniunii Europene.
