Miniștrii de interne din UE au dat luni aprobarea finală pentru transferul în următorii doi ani a 40.000 de solicitanți de azil din Italia și Grecia spre alte țări din blocul comunitar, relatează DPA, menționând, pe de altă parte, că aceștia nu par să fi găsit un teren comun pentru o înțelegere în privința celorlalți 120.000 de migranți, a căror redistribuire în cadrul blocului comunitar a fost propusă săptămâna trecută de Comisia Europeană.
„Este un mesaj politic important. Într-adevăr, primele relocări ale persoanelor care au nevoie de protecție internațională pot începe rapid”, a declarat ministrul luxemburghez pentru imigrați și azil, Jean Asselborn, a cărui țară deține președinția prin rotație a UE.
Decizia din cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles deschide calea pentru înființarea de așa-numite „hotspot”-uri în Grecia și Italia pentru a-i înregistra pe refugiați și a determina care dintre ei au motive reale pentru a solicita azil.
Această relocalizare se desfășoară pe o bază voluntară, țările UE angajându-se până în prezent să preia 32.256 de solicitanți de azil din cei 40.000 care ar trebui transferați până la sfârșitul anului.
Potrivit unei purtătoare de cuvânt a CE, primele transferuri de solicitanți de azil ar putea avea loc „în următoarele săptămâni”.
În ceea ce privește ceilalți 120.000 de solicitanți de azil, pentru preluarea cărora CE a propus cote obligatorii săptămâna trecută, miniștrii de interne nu au ajuns încă la un acord.
Ministrul francez de interne, Bernard Cazeneuve, a subliniat necesitatea unui răspuns urgent la „dramele umanitare” din Europa, în timp ce omologul său german Thomas de Maiziere a spus că miniștrii „lucrează în acest sens, însă nu știu dacă vom reuși astăzi”.
„Credem că soluția nu o reprezintă cotele”, a declarat la Bruxelles ministrul slovac de interne, Robert Kalniak. Frontierele deschise din Europa ar face imposibil ca refugiații să poată fi ținuți într-o țară pe care nu au ales-o, a adăugat el.