De mai bine de patru luni, România nu a mai cumpărat deloc gaz din Rusia, iar potrivit datelor Institutului Național de Statistică în primul semestru al acestui an cantitatea de gaze naturale importate a fost cu 80 la sută mai mică față de perioada similară a anului trecut. Acest trend a început în urmă cu trei ani și s-a tot accentuat. Scăderea cantității de gaze cumpărate de la ruși nu a fost suplinită cu energie autohtonă, cu atât mai mult cu cât și consumul de curent electric a continuat să scadă în ultima perioadă. Explicația este simplă: producția industrială s-a contractat constant.
Prin comparația, Polonia, care importa în 1990 o cantitate similară de gaz cu cea pe care o cumpăra România din Rusia, continuă să consume mai multă energie și în consecință să aibă o productivitate mai mare. Produsul Intern Brut al Poloniei crește direct proporțional cu energia consumată, pentru că industria este responsabilă în mare măsură pentru dezvoltarea țării. În România, cu toate că Produsul Intern Brut se află într-o creștere modestă, industria scade. Acest paradox ar putea fi explicat prin fondurile europene care maschează absența performanțelor economice.
Așadar, faptul că România nu va mai cumpăra anul viitor gaz din Rusia nu este neapărat de bun augur, pentru că așa zisa independență energetică despre care vorbesc oficialii autohtoni nu se construiește pe mai multe resurse, ci pe mai puține. Nu este vorba despre mai multă competență, despre soluții de dezvoltare sau despre economisire, ci doar despre mai puțini investitori, mai puțină industrie și mai puțină dezvoltare. Dacă în 2008, anul de vârf al boom-ului economic din România, importurile de gaze rusești însemnau 25 la sută din consumul intern, anul acesta ele reprezintă numai 3 procente. Față de acum șase-șapte ani, România consumă cu 7 miliarde de metri cubi de gaz mai puțin.
Șeful Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Niculae Havrileț explică scăderea consumului de energie inclusiv prin închiderea celor șase combinate de îngrășăminte chimice, care consumau anual 3 miliarde de metri cubi, peste cei 2,5 necesari consumului casnic.
Patronul acestor combinate chimice, Ion Niculae, a fost condamnat la doi ani și jumătate de închisoare în luna aprilie, fiindcă a finanțat ilegal campania electorală a lui Mircea Geoană, prezidențiabilul social-democraților din 2009. Iată cum lupta anticorupție scapă România de importul gazului rusesc.
