Cererea pentru călătoriile aeriene este în creștere. Ce spune șeful Lufthansa

Redeschiderea Japoniei către turişti şi majorarea cererii pentru călătorii de afaceri va menţine creşterea sectorului aviaţiei, deşi războiul din Ucraina, inflaţia şi recesiunea ar putea afecta ritmul expansiunii, a afirmat vineri directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, transmite Reuters.

„Nu sunt motive de pesimism”, ne aşteptăm la redeschiderea graduală a Chinei, după încheierea, duminică, a Congresului Partidului Comunist, a declarat şeful uneia dintre cele mai mari companii aeriene europene.

Declaraţiile sale vin după estimările optimiste ale rivalelor British Airways, Ryanair şi easyJet, care au previzionat săptămâna aceasta că cererea pentru călătorii aeriene este în creştere.

În Europa, acţiunile celor mai multe companii aeriene au scăzut în ultimele şase luni, unele cu 50%, din cauza temerilor că sporirea facturilor la energie pentru gospodării va afecta apetitul pentru călătorii.

Lufthansa se aşteaptă să ajungă anul viitor la 87% din capacitatea sa de dinaintea pandemiei, după 75% anul acesta, în condiţiile în care aproximativ 86% din bilete sunt vândute.

„Am lăsat în fine criza în urmă, după doi şi jumătate”, a declarat Spohr.

Lufthansa previziona în august că va reveni anul acesta pe profit, în urma majorării cererii pentru zboruri pe distanţe scurte în Europa.

Grupul Lufthansa include şi companiile Swiss International Air Lines, Brussels Airlines, Austrian Airlines, Eurowings şi Lufthansa Cargo.

#sector aerian #Lufthansa #cerere #calatorii #turism #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.