Avertisment teribil de la FMI: Ce e mai rău urmează să vină. Norii de furtună sunt mai negrii decât au fost de decenii

Fondul Monetar Internaţional a avertizat cu privire la o înrăutăţire a perspectivelor pentru economia mondială, subliniind că eforturile de a gestiona cea mai ridicată inflaţie din ultimele decenii se pot adăuga la daunele generate de războiul din Ucraina şi de încetinirea economică a Chinei, scrie Bloomberg.

FMI şi-a redus prognoza pentru creşterea globală anul viitor la 2,7%, de la 2,9% în iulie şi 3,8% în ianuarie, adăugând că există o probabilitate de 25% ca avântul economic să încetinească la mai puţin de 2%.

Riscul de calculare greşită a politicilor a crescut brusc, deoarece creşterea rămâne fragilă şi pieţele dau semne de stres, a declarat marţi FMI în World Economic Outlook. Aproximativ o treime din economia globală riscă să se contracte anul viitor, în timp ce SUA, Uniunea Europeană şi China continuă să se blocheze.

Impactul înăspririi politicii monetare a Rezervei Federale va fi resimţit la nivel global, puterea dolarului faţă de valutele de pe pieţele emergente şi în curs de dezvoltare inăsprind inflaţia şi presiunile datoriei.

Excluzând încetinirea fără precedent din 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, performanţa de anul viitor ar fi cea mai slabă din 2009, ca urmare a crizei financiare globale.

„Ce e mai rău abia acum urmează să vină, iar pentru mulţi oameni, 2023 se va simţi ca o recesiune”, a scris economistul şef al creditorului, Pierre-Olivier Gourinchas, într-o prefaţă la raport. „Pe măsură ce norii de furtună se adună, factorii de decizie politică trebuie să păstreze o mână fermă.”

Avertismentul vine în momentul în care şefii de finanţe şi bănci centrale se adună la Washington pentru reuniunile anuale ale creditorilor. În cadrul deschiderii de luni, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că preţurile mai mari ale împrumuturilor în SUA, cea mai mare economie a lumii, „încep să provoace daune”, în timp ce preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a semnalat „pericolul real” al unei recesiuni globale.

Cu siguranţă, FMI vede un risc mai mare ca băncile centrale să nu poată gestiona corect situaţia, pe fondul presiunilor persistente ale preţurilor, o greşeală care le-ar costa credibilitatea şi nu ar face decât să crească eventualul cost de a aduce preţurile sub control.

Inflaţia va atinge vârful în cursul acestui an, prognozează FMI, cu o rată anuală de 8,8% şi va rămâne ridicată mai mult decât se aştepta anterior, încetinind doar la 6,5% anul viitor şi la 4,1% până în 2024.

#prognoze #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a făcut public faptul că pentru a remedia situația restanțelor salariale ale angajaților de la Calea Ferată a Moldovei, guvernul va recurge la un credit în valoare de 35 de milioane de lei. Acest credit va fi obținut de la Loteria Moldovei, o întreprindere cu capital majoritar de stat, cunoscută în principal pentru activitățile sale de jocuri de noroc.

Acești bani sunt pentru achitarea salariilor timp de o lună.

Potrivit declarațiilor ministrului Spînu, făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră”, această mișcare financiară este parte a unui plan de achitare a salariilor, însă nu a oferit detalii despre condițiile împrumutului oferit de Loteria Moldovei. A precizat că doar că e o decizie a consiliilor celor două companii și că există un contract. Cu toate acestea, decizia de a lua un împrumut de la Loteria Moldovei a stârnit întrebări și discuții în mediul public, cu privire la raționalitatea acestei alegeri și la implicațiile pe termen lung.

În timp ce oficialii guvernamentali au asigurat că această mișcare este parte a unei strategii gândite cu atenție pentru a asigura viabilitatea financiară a Căii Ferate a Moldovei, mulți rămân curioși să vadă cum se va derula acest proces și care vor fi efectele pe termen lung ale acestei decizii neconvenționale.