Persoanele care poartă vălul islamic în public vor fi amendate cu 1.030 de euro în Elveția

Autorităţile elveţiene vor amenda cu până la 1.000 de franci elveţieni (1.030 de euro) persoanele care poartă în public burka, vălul integral islamic, sau alte vestimentaţii care acoperă faţa, potrivit unei noi legi federale prezentate miercuri. Elvețienii au aprobat anul trecut prin referendum această interdicţie.

Amenda va fi totuși de zece ori mai mică decât cea prevăzută în propunerea inițială din proiectul de lege, pe care unii au considerat-o disproporţionată, semnalează Ministerul elveţian al Justiţiei, potrivit EFE, preluată de Agerpres.

În plus, amenzile vor putea fi contestate, lucru care de asemenea nu era prevăzut în anteproiectul de lege, şi vor fi permise numeroase excepţii. Astfel, interdicţia nu se va aplica la bordul avioanelor, în incintele misiunilor diplomatice şi consulare, în biserici şi alte lăcaşuri de cult.

Acoperirea feţei va mai fi permisă dacă este impusă de motive „sanitare, de securitate, climatice, de obiceiurile locale, din motive artistice, de divertisment sau publicitare”, precizează Ministerul elveţian al Justiţiei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

La 7 martie 2021, elveţienii au aprobat prin referendum, cu 52% din voturile participanţilor, interdicţia de a purta în public vălul integral sau burka, elemente tradiţionale pentru multe femei în cultura islamică. Decizia luată de elveţieni la urne a fost atunci criticată de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului, care a considerat că această interdicţie va conduce la mai multă marginalizare şi la excluziune din viaţa publică pentru femeile musulmane.

#burka #amenda #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.