„Concurența neloială din Transnistria până la urmă a distrus cea mai veche întreprindere din Moldova. Industria noastră din domeniul materialelor de construcție nu rezistă cu tarife la gaz de 27 ori mai mari față de companiile din stânga Nistrului.

Apare întrebarea logică - ce au făcut autoritățile noastre pentru susținerea producătorilor autohtoni în această situație. Din păcate, tradițional totul s-a rezumat la declarații sterile.

De fapt, anti-ministrul Economiei Gaibu, direct responsabil pentru politici în domeniul industrial, în general nu a reacționat adecvat la apelurile și scrisorile Macon și ale altor întreprinderi din domeniu. A bâlbâit ceva despre necesitatea modernizării întreprinderii, a dat vina pe Consiliul Concurenței și a spus că oricum nu rămânem fără cărămidă. Adică, a reacționat în stilul lui de ONG-ist. Dacă ceva, „totul vom importa și trebuie să vă adaptați la scumpiri”.

Viceprim-ministrul Spânu, având ambițiile unui Napoleon moldovenesc, a acționat politic. Pe 2 august a convocat ședința cu participarea SA Macon, producătorul de ciment Lafarge, întreprindere din ZEL Taraclia, care produce teracota, și Fabrica de sticlă. Promisiunile au curs gârlă. Le-a garantat ajutor din partea statului. Așa că Macon s-a închis vineri cu garanțiile lui Spânu. Un pic mai ușor pe suflet.

Iar autoritățile noastre continuă să vorbească demagogic despre interesul național, dar, totodată, susțin întreprinderile din zona separatistă, care nu plătesc niciun bănuț în bugetul public național și acceptă distrugerea industriei naționale, care asigură mii de locuri de muncă și achită impozitele în Moldova. Chișinăul eliberează lunar autorizații de mediu pentru Uzina Metalurgică din Râbniță, permite tranzacțiile valutare pentru companiile transnistrene prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, admite exporturi din regiunea secesionistă în conformitate cu Acordul de Liber Schimb cu UE și nu impozitează importul în Transnistria, ratând anual minimum 4 miliarde lei.

Vă rog, nu încercați să mă convingeți că interesul național ar fi procurarea energiei electrice cu 62,5 dolari pentru Mw/ora (cu prețul de cost de 38 dolari și cu lipsa altor cumpărători pentru CTE Cuciurgan) în schimbul păstrării schemelor obscure în Transnistria, tolerării, dezvoltării economiei regiunii separatiste din contul contribuabililor din Moldova și ruinării ramurilor întregi ale economiei naționale”, a scris Slusari.

Slusari a anunțat încă pe 2 august 2022 că Macon e în prag de faliment și a cerut autorităților să intervină.

Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a spus atunci că situația în care s-a pomenit fabrica moldovenească Macon, urmează a fi evaluată de instituția pe care o conduce, dar și de Consiliul Concurenței. Totodată, acesta spune că problema nu este de acum și că unul dintre motive ar fi „eficiența extrem de redusă a echipamentelor sovietice”, dar și că piața nu va rămâne neacoperită, pentru că „există unele interese de a face chiar investiții în a produce cărămidă în Republica Moldova, în pofida prețurilor”.

---