Gavrilița s-a întâlnit, la Tokyo, cu un grup de importatori ai vinurilor moldovenești. Despre ce au discutat

Natalia Gavrilița s-a întâlnit la Tokyo cu un grup de importatori ai vinurilor moldovenești. În cadrul întâlnirii, participanții au discutat despre promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică vitivinicolă și despre soluțiile pentru creșterea cifrei de export al vinurilor moldovenești pe piața niponă.

Părțile au apreciat creșterea cu 20% a cifrei de export în Japonia al produselor vitivinicole în prima jumătate a anului curent, în pofida perturbării lanțurilor logistice, care a provocat costuri mai mari pentru importatori. În aceste împrejurări, au fost discutate posibilitățile de extindere a cooperării moldo-nipone, fiind remarcat un mare potențial în relația comercială dintre ambele state.

„Vă mulțumesc pentru că promovați produsele moldovenești, în special vinurile, pe piața din Japonia și pentru eforturile pe care le depuneți în depășirea provocărilor legate de export. Vom încerca să identificăm soluțiile necesare pentru a menține dinamica pozitivă în relația comercială moldo-niponă, în special prin reducerea taxelor la importul vinurilor moldovenești, și contăm pe susținerea dumneavoastră în promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică vitivinicolă”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.

De notat că o misiune de experți din cadrul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA) urmează să elaboreze, în comun cu autoritățile moldovenești, un proiect orientat spre creșterea cifrei de export al produselor noastre în Japonia și diversificarea portofoliului de produse exportate.

De asemenea, pe agenda bilaterală este inclus un Program de colaborare și asistență tehnică în domeniul culturii și turismului, cu scopul promovării potențialului turistic, realizarea activităților culturale și organizarea evenimentelor de promovare a destinațiilor turistice din Republica Moldova și Japonia.

#vinuri #turism #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.