Războiul din Ucraina crește importul de sare în Moldova de peste Prut

Exporturile de sare românească au înregistrat în acest an o creștere semnificativă pe piața Europei Centrale și de Est, respectiv în Ungaria, Slovacia, Republica Moldova, Bulgaria și Polonia, a anunțat Societatea Națională a Sării – Salrom SA.

În 2022, societatea și-a majorat și producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori.

„Societatea Națională a Sării (Salrom SA) a ocupat și locul lăsat liber de Regia Sării din Donbas (Ucraina) pe piața din Europa Centrală și de Est. Ungaria a contractat, numai pentru acest an, 200.000 de tone de sare pentru deszăpezire, pentru care va achita 10,2 milioane de euro. Totalul exporturilor de sare în Ungaria va depăși, în 2022, 27 de milioane de euro, cu 10 milioane mai mult decât în 2021. Creșteri semnificative ale exporturilor de sare românească se înregistrează, în 2022, și în Slovacia – peste 82.000 de tone (de patru ori mai mult decât în 2021), Republica Moldova și Bulgaria. De asemenea, a crescut cantitatea livrată către Polonia”, se menționează în comunicatul Salrom. De asemenea, Societatea Națională a Sării a crescut producția pentru piața internă, cu peste 100.000 de tone față de cantitățile livrate în anii anteriori, ceea ce a dus la dublarea veniturilor. „Se lucrează, în două, chiar și în trei schimburi, pentru a putea onora contractele pe care le-am încheiat”, a declarat Dan Dobrea, directorul societății.

Salrom SA este singurul producător de sare din România și are aproximativ 1.500 de angajați. Societatea este deținută în proporție de 51% de statul român, prin Ministerul Economiei, iar restul acțiunilor se află în posesia Fondului Proprietatea.

Până la începerea răsboiului din Ucraina, țara vecină era cel mai mare exportator de sare în Republica Moldova.

Potrivit datelor statistice UN Comtrade, Republica Moldova nu importă cantităţi mari de sare. Cele mai mari volume au fost în 2019 – circa 70.500 de tone, în valoare de 3,7 milioane de dolari.

Potrivit datelor statistice mai mult de jumătate din canitatea de sare este importată din Ucraina: în 2020 – 65%, iar în 2019 – 54%.

#sare #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.