Leul tare a înghițit 4,7 miliarde de dolari de la exportatorii moldoveni

Leul puternic a generat pierderi de circa a 4,7 mld. pe durata primelor 7 luni ale anului aferente doar exporturilor din sectorul industrial al țării, potrivit economistului Viorel Gîrbu.

Indicii prețurilor producției industriale au crescut cu 0,6 p.p. în luna august curent, similar cu situația din luna trecută. Această creștere, determinată de majorarea cu 0,8 p.p. a indicilor producției industriei prelucrătoare, a dus la majorarea până la un nivel maxim pentru ultimii 10 ani a nivelului mediu al prețurilor producției industriale în luna de referință, până la valoarea de 30,2%, prin raportare la prețurile de acum un an. Evoluția indicilor prețurilor producției industriale livrate pe piața internă și cea externă prezintă totuși discrepanțe majore. Ultimele date disponibile atestă că indicii prețurilor producției industriale livrate pe piața internă sunt mai mari cu 25,9 p.p. decât a fost valoarea acestui indicator pentru producția industrială livrată la export, fiind la un nivel nesemnificativ mai mic față de valoarea maximă de 27,6 p.p. înregistrată în aprilie curent.

Marja dintre indicii prețurilor producției industriale livrate pe piața internă și cea externă a început să atingă valori atipice începând cu luna noiembrie a anului trecut. Pe durata anului curent acest indicator a avut o valoare medie de 23,6 p.p., comparativ cu perioada similară a anului trecut când indicatorul vizat a avut valoarea de doar (-) 0,6 p.p. Factorul asociat acestei situații ține de politica promovată de către Banca Națională a Moldovei, care, prin intervențiile pe piața valutară a menținut un curs supraevaluat al monedei naționale.

„Promovarea acestei politici produce efecte negative asupra mediului de afaceri. Aproximativ 2/3 din volumul total al exportului de bunuri realizat pe primele 7 luni ale anului au fost generate de sectorul industrial al țării, sau estimativ 1,27 mld. USD din totalul exportului de mărfuri autohtone în perioada vizată. Veniturile ratate de mediul de afaceri din sectorul vizat, urmare promovării acestei politici, se estimează la valoare de 250 mil. USD sau estimativ 4,7 mld lei”, constată Viorel Cîrbu, citat de infodebit.md.

#curs #export #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.