image
Sursa foto: doc.ro

În ciuda pericolului, populația RM nu renunță la termometrele pe bază de mercur - în uz sunt peste 14 mii

Milioane de lămpi, baterii și aparate medicale ce conțin mercur ajungeau, până mai ieri, direct la gunoi, fără a fi stocate sau tratate într-un mod special. Din 2022, importul acestor obiecte este interzis. Problema este soluționată doar pe jumătate, întrucât în continuare nu există posibilități de a depozita deșeurile periculoase. Ultimele calcule arată că populația Republicii Moldova nu renunță la termometrele pe bază de mercur - în uz sunt peste 14 mii.

Deși Republica Moldova nu produce mercur, până nu demult, pe piața internă ajungeau anual milioane de tuburi fluorescente, baterii și acumulatori, dispozitive de măsurare cu mercur, care, nefiind tratate corespunzător, prezentau un risc sporit. Începând cu acest an, autoritățile au interzis importul lor. Asta, nu înseamnă, însă, că mercurul a dispărut.

IORDANCA-RODICA IORDANOV, secretar de stat, Ministerul Mediului: "Până în acest an am avut multe importuri de echipamente medicale care aveau la bază mercur. Odată cu scoaterea acestora din circuit, ele rămân a fi surse de poluare. Este foarte important acum să avem o infrastructură de depozitare a acestor deșeuri."

Dar un loc sigur, unde deșeurile cu mercur ar putea fi depozitate nu există, deocamdată. Autoritățile abia elaborează un regulament în acest sens.

IORDANCA-RODICA IORDANOV, secretar de stat, Ministerul Mediului: "Acest regulament va aduce clarități pe partea de depozitare, dezasamblare, stocare și ulterior exportare pentru astfel de categorii de deșeuri, fiindcă nu e doar mercur, dar și alte componente în aceste echipamente."

În Republica Moldova nu există întreprinderi și locuri autorizate unde deșeurile cu mercur ar putea fi distruse sau reciclate. Secretarul de stat al Ministerului Mediului afirmă că e nevoie de dotări mai bune pentru a face acest lucru posibil. În plus, oamenii nu sunt pregătiți să renunțe complet și la termometrele cu mercur.

Asta chiar dacă oamenii cu care am discutat ne-au spus că termometrele cu mercur deseori se sparg, iar mercurul este un metal periculos.

SVETLANA BOLOCAN, șef, direcția de management a deșeurilor chimice: "Atunci când se sparge, apare interacțiunea directă cu acest produs. Vaporii de mercur, în timp, fiind inhalați, pot provoca boli grave, pot aduce la consecințe asupra sănătății. Faptul că poate fi dispersat și foarte ușor se împrăștie pe suprafețe în particule foarte mici, de aici apare și pericolul."

Mercurul face parte din Top 10 substanțe chimice, care provoacă cele mai mari probleme de sănătate. Chiar și cantități mici de mercur pot provoca tulburări neurologice, probleme de memorie, erupții cutanate și anomalii ale rinichilor. Pentru a promova gestionarea corectă a substanței, în 2013 a fost înființată Convenția de la Minamata, denumită în numele orașului japonez, în care, între anii 1950-1960, s-a înregistrat cel mai grav caz de poluare cu mercur - un accident la o uzină chimică a deversat o mare cantitate de ape industriale poluate cu metilmercur în Golful Minamata.

EISAKU TODA, ofițer superior, Programul ONU pentru Media: "Unul dintre punctele forte ale Convenției Minamata este faptul că a instituit anumite obligații, legate de gestionare de către statele-membre a întregului ciclu de viață legat de mercur, dar și a dus la implementarea mecanismelor financiare și de conformitate."

În anul 2017, Republica Moldova a ratificat această convenție și s-a obligat să contribuie la protejarea sănătății umane și a mediului de emisiile de mercur în aer, apă și sol. Oamenii sunt îndemnați să treacă la termometre electronice, iar lămpile cu mercur sunt eliminate treptate din instituțiile publice.

Noutăţile partenerilor

comentarii: