(analiză) O treime din moldovenii care planifică să emigreze sunt tineri care își doresc copii: Prima dată în ultimii ani, oamenii vor să plece din motive sociale

Familiile tinere care doresc să aibă copii, care au studii superioare și venituri înalte intenționează cel mai mult să emigreze în următorii 3 ani. În felul acesta, ratăm potențialul economic și reproductiv al țării se arată în studiul „Intențiile de emigrare și implicațiile demografice asupra fertilității” lansat astăzi în cadrul unei dezbateri publice organizată de Fondul ONU pentru Populație (UNFPA) în colaborare cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova. O altă concluzie a analizei arată că pentru prima dată în ultimii ani, persoanele din Republica Moldova intenționează să emigreze nu din motive financiare, ci din motive sociale

Foto: UNIMEDIA

„Pe măsură ce ne apropiem de ziua când pe glob se vor înregistra 8 miliarde de oameni, discuțiile despre populație și tendințele demografice devin tot mai relevante. În timp ce populația în multe țări din lume este în creștere, în Europa, inclusiv în R. Moldova, observăm un declin al numărului populației. Analiza prezentată astăzi vine cu evidențe asupra cauzelor acestui fenomen - migrația populației tinere, cu potențial economic și reproductiv. Astfel, devine evident că soluțiile pentru reziliența demografică sunt investițiile în tineri și calitatea vieții fiecărui cetățean. UNFPA oferă sprijin Guvernului R. Moldova pentru a utiliza aceste evidențe în politicile publice și a transforma actuala criză demografică în oportunitate”, a menționat Natalia Plugaru, Reprezentantă adjunctă UNFPA Moldova.

Printre principalele concluzii ale acestei analize sunt:

  • 15% din populația RM intenționează să plece într-o altă țară în următorii trei ani, într-o proporție mai mare - bărbații.

  • Fiecare a treia persoană care intenționează să emigreze are până la 35 de ani și este de vârstă reproductivă. Probabilitatea ca un tânăr de 20-29 de ani să emigreze este de 3,8 ori mai mare decât în cazul unei persoane cu vârsta de 50 de ani sau peste.

  • Pentru prima dată în ultimii ani, persoanele din Republica Moldova intenționează să emigreze nu din motive financiare, ci din motive sociale, legate de calitatea serviciilor, infrastructură publică, condițiile de trai în general etc.

  • Factorul economic nu mai este un predictor puternic al emigrării, intenția de emigrare fiind mai mare la persoanele din orașe și cei cu venituri superioare. Cei cu venituri mai înalte au ridicat și așteptările față de viață, față de stilul de viață și față de spațiul public în care doresc să trăiască.

  • Intenția de emigrare este de 8,2 mai mare la persoanele care planifică să-și schimbe domiciliul în interiorul țării sau să se mute la o altă adresă. Aceasta se explică prin dorința de a schimba spațiul public în care trăiesc persoanele, pentru oportunități de muncă mai bune, serviciile publice, educaționale și de sănătate calitative, infrastructură și calitatea transportului public etc.

Analiza mai arată că tinerii până la 29 de ani sunt mai degrabă în situația de a dori să emigreze și implicit de a avea un copil în următorii ani, comparativ cu cei cu vârste de peste 30 de ani. Dintre cei care doresc să aibă un copil în perioada următoare, sunt mai înclinați să emigreze tinerii cu vârsta până în 29 de ani, iar dintre cei care nu doresc să aibă copil sunt mai înclinați să emigreze cei cu vârsta între 30-40 de ani (aceștia din urmă sunt cel mai probabil deja părinți).

Ce ține de nivelul educației, se atestă că în special persoanele mai educate, cu studii superioare, care doresc să emigreze, au intenția de a deveni părinți.

Concluzie principală: Republica Moldova are în continuare un risc ridicat de scădere a numărului populației de vârstă fertilă, care poate asigura dezvoltarea socio-economică a țării: persoane tinere, educate, cu venituri superioare și care intenționează să devină părinți în perioada următoare.

Analiza de politici „Migrația și implicațiile demografice asupra fertilității” a fost realizată de către o echipă de cercetători din R. Moldova și România în baza datelor Studiului demografic Generații și Gen (GGS), desfășurat pe un eșantion de peste 10,000 de oameni din țara noastră.


Pub