Cât de bogat este Regele Charles al III-lea?

În calitate de rege, Charles supraveghează acum active în valoare de aproximativ 42 de miliarde de dolari și a moștenit 500 de milioane de dolari de la regina Elisabeta, inclusiv castelele, bijuteriile, colecția de artă și o fermă de cai – toate acestea fiind scutite de taxe, scrie Forbes.

Când ești membru al Casei de Windsor, intrarea în afacerile familiei poate veni cu o viață întreagă de prestigiu și privilegii, dar nu aduce întotdeauna o mare bogăție. Chiar și membrii „The Firm” – așa cum sunt cunoscuți membrii familiei regale de rang înalt încă de pe vremea regelui George al VI-lea – sunt adesea dependenți de cei mai în vârstă pentru alocații, cadouri și alte ajutoare.

Dar tot e bine să fii rege.

După ce s-a antrenat pentru această poziție timp de peste 70 de ani, Regele Charles al III-lea a moștenit de la mama sa, Regina Elisabeta a II-a, mari întinderi de pământ, proprietăți regale, bijuterii rare, tablouri și alte bunuri personale. De asemenea, el supraveghează acum portofoliul de 42 de miliarde de dolari al defunctului monarh, inclusiv miliarde de dolari în investiții – și alte palate opulente, bijuterii strălucitoare și opere de artă neprețuite pe care nu le va deține niciodată în realitate.

Se așteaptă ca testamentul Majestății Sale să fie sigilat timp de cel puțin 90 de ani, astfel încât distribuția exactă a bunurilor sale nu va fi cunoscută timp de mai multe generații. Dar, în calitate de fiu cel mai mare, Charles a moștenit proprietățile private ale reginei – castelul ei mult iubit din Balmoral, Scoția, unde a murit, precum și Sandringham, în estul Angliei, unde se află ferma de cai de rasă cunoscută sub numele de Royal Studs. De asemenea, se așteaptă ca Regele Charles să moștenească uriașa ei colecție privată de bijuterii, artă, timbre rare și orice investiții personale. În total, Forbes evaluează aceste bunuri personale la 500 de milioane de dolari. Iar Charles nu va trebui să plătească niciun impozit pe moștenire, datorită unui acord încheiat în 1993 cu guvernul britanic, care scutește transferurile de proprietate de la un suveran la altul.

De asemenea, monarhul în vârstă de 73 de ani accede la tron cu o răscumpărare de rege, în mare parte prin venitul anual lucrativ pe care l-a primit de la Ducatul de Cornwall, care i-a adus în acest an aproximativ 27 de milioane de dolari și pe care fiul său cel mare, prințul William, îl va moșteni acum. În calitate de Prinț de Wales, Charles a lansat mai multe inițiative pentru a proteja mediul înconjurător și a promova agricultura ecologică. Prin intermediul Fundației sale caritabile (pe care o moștenește acum și William), Charles a deținut cel mai mare brand de alimente organice din Marea Britanie, precum și un centru de retragere în natură și un centru de meșteșuguri în Transilvania, care funcționează fiecare ca pensiuni.

Prințul William va intra acum în posesia Ducatului de Cornwall, un conglomerat cu active nete în valoare de 1,2 miliarde de dolari, care include terenul de cricket Oval din Londra, fosta reședință a lui Charles la Highgrove House (unde a început să facă agricultură ecologică în 1985) și Insulele Scilly, dar noul rege nu va fi lăsat chiar în pană de proprietăți imobiliare de primă mână.

În calitate de nou monarh, Charles preia în proprietate instituții care gestionează active estimate la 42 de miliarde de dolari, inclusiv unele dintre cele mai faimoase palate regale din lume și bijuteriile coroanei. Aceste active – care includ Palatul Buckingham, Castelul Windsor și Turnul Londrei – nu sunt deținute direct de rege, ci sunt deținute de monarhul domnitor „în numele Coroanei” pe durata domniei sale. De asemenea, acestea sunt deținute „pe principiul încrederii” pentru succesorii săi și pentru națiune – ceea ce înseamnă că nu pot fi vândute efectiv.

Spre deosebire de diferitele proprietăți, care depun rapoarte anuale, palatele și bijuteriile sunt adesea considerate neprețuite. Așadar, cât valorează toate acestea?

Deținerile Coroanei

Cel mai valoros activ deținut de Regele Charles este Crown Estate, un vast portofoliu imobiliar cu active nete în valoare de 17,5 miliarde de dolari. Printre aceste proprietăți se numără Regent Street, principala destinație comercială din Londra, precum și hipodromul Ascot (unul dintre preferatele reginei) și practic întregul fund al mării din Regatul Unit. Întregul profit net al Crown Estate – 361 de milioane de dolari în anul fiscal 2022 – merge către Trezoreria britanică. Dar și familia regală primește o parte: Aceștia primesc o alocație de la Trezorerie, cunoscută sub numele de „subvenția suverană”, egală cu 25% din profitul net pentru anul financiar cu doi ani înainte. În 2022, subvenția suverană s-a ridicat la 99,6 milioane de dolari, pe baza profitului net al Crown Estate în anul financiar 2019-20.

Acest câștig enorm nu merge însă direct la Charles. O cotă de 10% din acel profit net – 39,8 milioane de dolari pentru 2022 – este pusă deoparte pentru întreținerea Palatului Buckingham, iar o cotă suplimentară de 15% este folosită pentru a finanța călătoriile anuale ale familiei regale, evenimentele oficiale, întreținerea casei și salariile. Iar aceste facturi se adună rapid.

Cea mai scumpă călătorie efectuată de familia regală în ultimul an, de exemplu, a fost vizita de nouă zile a prințului William și a lui Kate în Belize, Jamaica și Bahamas în luna martie, care a costat aproximativ 260.000 de dolari, inclusiv planificarea înainte de vizită.

Subvenția suverană nu este singura sursă de venit a lui Charles. În primul rând, nu acoperă securitatea fizică. În calitate de rege, el obține, de asemenea, controlul asupra Ducatului de Lancaster, o proprietate privată cu active nete de 753 de milioane de dolari, care este deținută în mod fiduciar de către monarh. Veniturile nete ale ducatului ajung direct la rege sub forma unei indemnizații numite Privy Purse, care acoperă orice alte cheltuieli oficiale. (În 2022, aceasta s-a ridicat la 24 de milioane de dolari, înainte de impozitare.) Spre deosebire de Subvenția Suverană, care este scutită de impozit, regina a fost de acord în 1993 să plătească în mod voluntar impozit pe venit pentru partea din Privy Purse care nu este folosită în scopuri oficiale – iar Charles a fost de acord să mențină aceeași politică la venirea sa.

Pe lângă Crown Estate și Ducatul de Lancaster, Charles deține, de asemenea, Crown Estate Scotland, un portofoliu cu active nete în valoare de aproximativ 570 de milioane de dolari, care include fundul mării scoțiene, proprietăți rurale și drepturile de a pescui somon sălbatic și de a extrage aur și argint natural în Scoția.

Restul proprietăților Coroanei – cel puțin nouă foste și actuale reședințe regale și colecția regală, care include bijuteriile Coroanei – sunt cele mai dificil de evaluat, deoarece nu ar ajunge niciodată pe piața liberă și nu depun rapoarte anuale.

Bijuteriile Coroanei sunt poate cel mai ușor de identificat bun asociat cu familia regală britanică. Ca parte a Colecției Regale, acestea sunt „păstrate de către monarh pentru națiune”. Royal Institution of Chartered Surveyors a estimat valoarea lor la 4 miliarde de dolari în 2019, folosind ca termen de comparație vânzarea bijuteriilor coroanei franceze în 1887 și vânzarea bijuteriilor regretatei prințese Margaret în 2006.

Valoarea totală a colecției regale, care include lucrări de Rembrandt, Vermeer, Caravaggio și Leonardo Da Vinci, este, fără îndoială, mult mai mare. Potrivit unui raport din 2017 al Brand Finance, o firmă de evaluare a mărcilor cu sediul în Marea Britanie, colecția regală – inclusiv bijuteriile coroanei – este estimată la 12,7 miliarde de dolari.

Există, de asemenea, cel puțin nouă palate, castele și reședințe deținute de rege în calitate de suveran sau „în drepturile Coroanei”. Potrivit estimărilor furnizate de Lenka Dušková Munter, specialist în vânzări de proprietăți istorice la agenția imobiliară cehă Luxent, și de Colby Short, cofondator și director executiv al site-ului de agenții imobiliare GetAgent.co.uk, Forbes estimează valoarea combinată a acestor proprietăți la 9,5 miliarde de dolari.

Cea mai valoroasă proprietate din această colecție este, desigur, reședința oficială a regelui la Londra, Palatul Buckingham, estimată la 4,9 miliarde de dolari. La limita inferioară, se află Clarence House, reședința oficială a lui Charles la Londra când era prinț de Wales, evaluată la 72 de milioane de dolari. Balmoral și Sandringham, care sunt acum proprietatea personală a regelui după ce le-a moștenit de la regina Elisabeta, valorează 118 milioane de dolari și, respectiv, 73 de milioane de dolari.

Cele mai multe dintre aceste bunuri nu pot fi vândute. Dar, să ne amintim ce s-a întâmplat cu bunurile lumești ale regelui Carol I – după ce a fost decapitat de poporul său în 1649.

În urma morții lui Carol I în timpul Războiului Civil Englez, bunurile sale au fost imediat scoase la licitație – Palatul Richmond din Londra ar fi fost vândut pentru 13.000 de lire sterline (sau aproximativ 1,8 milioane de dolari astăzi) înainte de a fi în cele din urmă demolat. Parlamentul a vândut, de asemenea, colecția de artă a lui Carol I, considerată la acea vreme ca fiind una dintre cele mai mari din lume. Valoarea estimată de 35.000 de lire sterline numai pentru tablouri – aproximativ 5 milioane de dolari, ajustată la inflație – este o fracțiune din cele 450 de milioane de dolari plătiți la licitație pentru doar una dintre aceste lucrări, Salvator Mundi de Leonardo Da Vinci, când a devenit cel mai scump tablou vândut vreodată în 2017.

Se presupune că domnia lui Charles al III-lea va decurge ceva mai ușor decât cea a omonimului său regal. Noul rege a înregistrat o creștere a susținerii de la moartea mamei sale. Un sondaj YouGov pentru Times of London publicat marți a constatat că rata de aprobare a acestuia a sărit la 63% din mai, când doar 32% dintre respondenți credeau că va face o treabă bună ca monarh.

„Regina era, în mod evident, foarte bine văzută la nivel mondial și în interiorul Regatului Unit”, spune David Haigh, director executiv al Brand Finance. „Ea a făcut o treabă extrem de bună. Iar juriul nu știe dacă prințul Charles va fi sau nu la înălțimea exemplului ei”.

Bunurile personale ale regelui

În calitate de nou rege, Charles moștenește bunurile personale ale reginei, pe care Forbes le estimează la 500 de milioane de dolari. Aceasta include Balmoral și Sandringham, Colecția Filatelică Regală – care include „cea mai bună și mai cuprinzătoare colecție de timbre britanice și din Commonwealth din lume” -, investiții personale, cai, bijuterii și opere de artă pe care Majestatea Sa le-a moștenit de la mama sa în 2002. Se spune că tabloul cel mai valoros din această colecție este „Studiu de stânci, Creuse”, de Claude Monet, care se pare că valorează până la 17,3 milioane de dolari. Și presupunând că răposatul tată al lui Charles, prințul Philip, a avut un avocat inteligent în materie de impozit pe succesiune, ducele de Edinburgh ar fi lăsat moștenire reginei propria sa colecție de artă – estimată la 2,3 milioane de dolari de către regretatul comentator regal și jurnalist David McClure – la moartea sa, în aprilie 2021, pentru a evita plata impozitului pe succesiune. Dacă a făcut acest lucru, aceste active au trecut, de asemenea, probabil, fără impozit la Charles.

Există, de asemenea, o vastă colecție de mașini, ceasuri și alte jucării extravagante deținute de rege și de familia regală. Duminică, în prima zi completă a domniei sale, regele Charles a apărut pentru a saluta mulțimile de la Palatul Buckingham purtând un ceas Parmigiani Fleurier Toric Chronograph din aur de 18 carate pe care îl deține de la mijlocul anilor 2000, a declarat pentru Forbes ceasornicarul elvețian. Parmigiani Fleurier nu mai produce Toric Chronograph, dar un model similar a fost vândut la Christie’s pentru 8.125 de dolari în 2019.

Vehiculul ales de rege pentru debutul său londonez a fost Rolls Royce Phantom VI al mamei sale, care i-a fost oferit cu ocazia Jubileului de Argint în 1977. Deși mașina nu este de vânzare, un model similar din 1976 poate fi achiziționat pentru 225.000 de dolari. Charles moștenește, de asemenea, limuzina de stat Bentley, proiectată inițial pentru Jubileul de Aur al reginei, în 2002, pentru a comemora jumătate de secol pe tron.

În cei 64 de ani în care a fost Prinț de Wales, Charles a învățat, de asemenea, cum să își construiască propria avere. El a depins în mare parte de veniturile obținute de la Ducatul de Cornwall, care s-a extins sub mandatul său la 1,2 miliarde de dolari în active nete, inclusiv aproape 400 de milioane de dolari în proprietăți comerciale și peste 52.000 de hectare de teren, adică aproximativ o treime din suprafața Marii Londre. Între 2011 și 2022, activele nete ale Ducatului au crescut cu 51%.

Profiturile obținute din aceste active i-au asigurat lui Charles un venit suficient pentru a fi independent de subvenția suverană: În anul fiscal care s-a încheiat la 31 martie 2022, prințul de Wales de atunci a câștigat aproximativ 26,6 milioane de dolari (înainte de impozitare) din Ducatul de Cornwall, față de 1,2 milioane de dolari din Subvenția Suverană.

Acest bun valoros se află acum în mâinile prințului William, care i-a succedat tatălui său în funcția de Prinț de Wales. Cu Cornwall, William nu va mai fi nevoit să îi ceară tatălui său o parte din venituri. Prințul Harry, pe de altă parte, merge mai departe cu propriile sale afaceri alături de soția sa, Meghan Markle. În decembrie 2020, cuplul a semnat un contract de podcasting pe trei ani cu Spotify, care ar putea valora între 15 și 18 milioane de dolari. Cuplul are, de asemenea, un serial Apple TV+ despre sănătatea mintală pe care Harry îl produce în mod executiv împreună cu Oprah Winfrey pentru o sumă nedivulgată și un contract cu Netflix în valoare de 100 de milioane de dolari pe cinci ani, semnat în septembrie 2020.

La urma urmei, părăsirea familiei regale nu este, de obicei, o mișcare financiară inteligentă: Când unchiul reginei Elisabeta, regele Edward al VIII-lea, a abdicat în 1936 pentru a se căsători cu Wallis Simpson, divorțată de două ori, a fost exclus din Lista civilă, fluxul de finanțare regală cunoscut acum sub numele de Subvenția suverană. În schimb, a negociat o înțelegere cu fratele său, regele George al VI-lea, pentru a primi 25.000 de lire sterline pe an (1,4 milioane de dolari, ajustat la inflație.) Totuși, la momentul morții sale, în 1972, ducele de Windsor (așa cum a devenit cunoscut) a lăsat în urmă o avere în valoare de aproape 2,5 milioane de dolari – 17,7 milioane de dolari în prezent -, inclusiv o vilă în Paris.

Averea personală a lui Charles înainte de a deveni rege este mult mai neclară. De asemenea, el a fost cercetat pentru investițiile făcute prin intermediul Ducatului de Cornwall. În 2017, investigația Paradise Papers a Consorțiului Internațional al Jurnaliștilor de Investigație a dezvăluit că Ducatul de Cornwall a investit milioane de lire sterline în fonduri și companii offshore, inclusiv într-o afacere înregistrată în Bermuda, condusă de Hugh van Cutsem, un vechi prieten de la Universitatea Cambridge din anii 1960. La vremea respectivă, Ducatul a declarat că Charles nu a avut nicio „implicare directă în deciziile de investiții”.

În calitate de rege, Charles deține acum 500 de milioane de dolari în active personale, cu alte 42 de miliarde de dolari deținute în calitate de suveran. În ciuda unui stil de viață evident luxos, cu acces la mai multe castele, flote de mașini, avioane private și o colecție destul de mare de diademe și alte bijuterii, există un lucru pe care Regele Charles al III-lea îl împărtășește cu orice om de rând – moartea și (unele) taxe.

#Charles #rege #bogatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

BERD dezminte informațiile că Portului Internațional Liber Giurgiulești, că acesta ar putea fi cedat unei companii ucrainene via România.

„Obiectivul strategic al BERD rămâne să găsească un investitor de renume care să dezvolte Portul Internațional Liber Giurgilesi la întregul său potențial pe termen mediu și lung. În acest context, purtăm consultări intense cu autoritățile moldovenești cu privire la viitorul portului, inclusiv în continuare investiții și dezvoltare în zonă”, se arată în informația BERD.

Premierul român, Marcel Ciolacu declara la sfârșitul lunii septembrie 2023, că România intenționează să cumpere Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova. Această decizie survine în contextul unui scandal de proprietate și legalitate, în care Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a preluat portul în urma unor acuzații de escrocherii la adresa fostului său angajat, Thomas Moser. Este vorba de delapidarea averii străine de către foști factori de decizie în cadrul companiei Bemol.

Sechestru și dosar penal

În iunie 2022, a apărut informația că, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a impus sechestru în sumă ce depășește 150 milioane lei pe active care formează capitalul social al companiei Danube Logistics, care gestionează Portul Internațional Liber Giurgiulești.

Mathias von Tucher, directorul Danube Logistics SRL, a calificat acest sechestru drept „o expropriere a BERD-ului”. Potrivit Procuraturii, cauza penală datează din 2020 și vizează delapidarea averii străine de către foști factori de decizie din compania Bemol „și ține de acțiuni pretins ilegale care au stat la baza preluării gestionării portului”.

„Drept rezultat al investigațiilor, în iunie 2022, o persoană cu rol de factor de decizie a fost pusă sub învinuire de către procurorii PCCOCS, persoană care pe parcursul urmăririi penale se prevalează de prezumția nevinovăției, potrivit legii”, preciza Procuratura.

Este vorba de Thomas Moser, care a fost până în mai 2021 beneficiar final al Danube Logistics, operatorul PILG, administrată de el până în 2019.

Fostul angajat BERD Thomas Moser, pus sub învinuire

Fostul administrator Thomas Moser, care s-a aflat la cârma portului Giurgiulești până în anul 2021 a fost pus sub învinuire de către procurorii PCCOCS în vara anului 2022, fiind acuzat de delapidarea averii străine. Ultima dată acesta se afla în Austria.

Conflictul de la Portul Giurgiulești a apărut atunci când Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cu sediul în Londra, a preluat Portul Internațional Giurgiulești în mai 2021, de la Thomas Moser, un fost bancher BERD care era administratorul portului și odată devenind proprietarul acestuia, a fost implicat într-o dispută juridică cu proprietarul inițial din Azerbaijan Rafig Aliyev.

Aliyev, prin intermediul companiei sale Bemol, care este un important operator de stații PECO din Moldova, se judecă cu BERD în instanțele civile din Moldova. El a făcut, de asemenea, acuzații penale pentru infracțiunile de fals împotriva avocaților și altor agenți ai băncii, precum și împotriva lui Moser, acuzândul de delapidare. Ambele cazuri sunt investigate de procurorii din Moldova.

Portul Giurgiulești cumpărat cu 344 de dolari și vândut cu 1000 de euro

La mijlocul anului 2020, a devenit evident că BERD poate pierde controlul asupra PILG și era în căutare de soluții pentru a evita un astfel de scenariu. Una dintre aceste soluții a fost controversata modificare în regim de urgență a legislației privind spălarea banilor – proiect promovat în iulie 2020 de Guvernul Chicu pentru a ajuta BERD.

Atunci documentul în final nu a mai ajuns a fi votat în lectură finală, din cauza scandalului iscat. În circumstanțele create, BERD, împreună cu administrația Danube Logistics, avocați și alte persoane au încercat să identifice noi soluții. Una dintre acestea era preluarea de către BERD a controlului asupra grupului Danube Logistics.

Începând cu 2014, au fost inițiate mai multe procese cu referire la portul Giurgiulești și împotriva lui Thomas Moser, care la acea perioadă era mandatar împuternicit al grupului de firme Bemol Retail SRL, Bemol Refinery SRL, Danube Logistics SRL și, în același timp, era administrator al Bemol Retail SRL. În cadrul proceselor a fost solicitată recuperarea daunelor cauzate de fraudă în perioada de administrare a companiei Bemol Retail SRL și în legătură cu tranzacția de vânzare cumpărare, în urma căreia Thomas Moser s-a declarat în 2011 proprietarul operatorului portul Giurgiulești, suma tranzacției fiind de doar 344 de dolari SUA.

La 19 mai 2021, BERD a anunțat prin intermediul unui comunicat de presă că pe data de 7 mai 2021 a achiziționat grupul de companii Danube Logistics, devenind astfel singurul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG). Totodată, BERD nu a comunicat detalii privind forma juridică și suma tranzacției. Din registrul oficial al întreprinderilor din Cipru, aflăm că într-adevăr pe data de 7 mai 2021, BERD a devenit noul proprietar al companiei Thomo Invest Ltd, iar suma tranzacției a constituit 1000 de Euro.

Astfel, BERD a cumpărat cu 1000 de Euro un obiectiv economic de importanță strategică națională, în care până la moment s-au investit peste 50 de milioane de Euro.

Anunțul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) privind achiziția grupului de companii Danube Logistics, devenind astfel unicul beneficiar final al operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești (PILG), a provocat mai multe reacții negative din partea specialiștilor și a politicienilor, care însă au fost mult mai anemice în comparație cu alte cazuri asemănătoare. Totodată, nu a comentat în niciun fel acuzațiile că folosește scheme cu offshor-uri și operează în acest caz de o manieră netransparentă și practic ilegală, ignorând vădit Guvernul și autoritățile Republicii Moldova.

Tranzacția a avut loc în timp ce acțiunile Danube Logistics SRL se află sub sechestru judiciar în vederea executării hotărârii judecătorești definitive și cu încălcarea obligațiilor impuse de Acordul Investițional, care prevede acceptul obligatoriu al Guvernului Republicii Moldova pentru orice tranzacție de înstrăinare a portului sau a cotelor părți ale acestuia.