România, Ucraina şi Moldova intenționează să încheie un acord pentru stimularea cooperării în domeniul energiei

Virgil Popescu, ministrul Energiei, a anunțat că România, Ucraina şi Republica Moldova au convenit încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei şi creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică prin încheierea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung.

Virgil Popescu a participat joi, împreună cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, la prima reuniune în format trilateral a miniştrilor afacerilor externe şi energiei din România, Ucraina şi Republica Moldova, desfăşurată la Odessa, în Ucraina.

Virgil Popescu: „În ceea ce priveşte cooperarea în domeniul energiei, accentul a fost pus, în cadrul reuniunii, asupra măsurilor imediate de sprijin care sunt necesare pentru ca Ucraina şi Republica Moldova să facă faţă sezonului rece, dar şi asupra măsurilor pe termen lung pentru consolidarea securităţii energetice a acestora, cu accent pe interconectarea regională, având în vedere şi necesitatea combaterii utilizării energiei în scopuri geopolitice.

Astfel, a fost convenită încheierea unui Acord interguvernamental trilateral pentru stimularea interconectărilor şi cooperării în domeniul energiei a României, Ucrainei şi Republicii Moldova.

De asemenea, am convenit creşterea schimburilor bilaterale de energie electrică între cele trei state prin închiderea de contracte bilaterale pe termen scurt, mediu şi lung”, conform Agerpres.

La reuniunea de la Odessa au participat ministrul Energiei din Ucraina, German Galushchenko, vicepriministrul şi ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Andrei Spînu, ministrul Afacerilor Externe de la Chişinău, Nicu Popescu, şi ministrul Afacerilor Externe din Ucraina, Dmytro Kuleba.

#acord #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.