Din ce este compus fumul de țigară?

Potrivit toxicologului Ecaterina Mazur, fumul de țigară este compus din mii de substanțe chimice, care provin din arderea tutunului. Unele substanțe sunt în fază solidă sau lichidă, altele sunt în stare gazoasă.

În timpul procesului de ardere a țigării, în fum nimeresc atât substanțe toxice sub formă gazoasă - monoxid de carbon, amoniac, benzen, izopren și altele, cât și sub formă de particule solide - benzopiren, carbazol, plumb, aluminiu, cupru, cadmiu, fenol. Acest amestec de substanțe chimice reprezintă „gudronul”, care are graduri diferite de toxicitate şi carcinogenitate.

„Dacă este să vorbim mai simplu, substanțele din „gudron” sunt cele care parțial rămân pe filtrul unei țigări fumate. Acest reziduu de pe filtru este cauza tuturor bolilor asociate cu fumatul. El conține peste 6000 de subanțe chimice, fiecare dintre acestea fiind responsabilă de efectele cancerigene, mutagene sau citotoxice specifice în organism”, menționează Ecaterina Mazur, cercetător științific în cadrul Catedrei de chimie farmaceutică și toxicologică, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”.

Cum se măsoară cantitatea de gudron?

Ecaterina Mazur susține că este extrem de dificilă studierea și determinarea fiecărei substanțe chimice în parte din componența „gudronului”, fiind nevoie de echipament performant și costisitor, care, la moment, nu există la noi în țară. Iată de ce, în Moldova, gradul de nocivitate provocat de țigări este măsurat în funcție de greutatea acestui reziduu, ceea ce este greșit din punct de vedere științific.

„Pentru o perspectivă mai clară, dacă luați două discuri de vată și le cântăriți, iar după aceasta pe unul îl scufundați în apă, iar pe altul în benzină, și îl cântăriți din nou, veți constata că discul de vată care a fost în apă cântărește mai mult, iar acel în benzină - mai puțin, însă, este clar că benzina este mult mai toxică decât apa”, afirmă experta.

Cercetătorii susțin că este nevoie de evaluarea toxicității fiecărei substanțe în parte și, având la bază datele toxicologice privind dozele unice sau zilnice admise, se determină nivelul de nocivitate asupra organismului în timpul consumului acestor produse.

De ce cantitatea de gudron nu se mai indică pe pachetul de țigări?

Organizația Mondială a Sănătății a constatat că nu este nevoie de măsurarea gudronului, întrucât acest indicator nu este unul sigur pentru reglementare și poate duce în eroare, din acest motiv, a fost respinsă utilitatea indicării conținutului de gudron și pentru consumatori.

Mai mult, OMS a exclus gudronul din lista componentelor măsurabile din fumul de țigară, iar ultima versiune a listei conține 39 de substanțe chimice dăunătoare și potențial dăunătoare.

Cum se măsoară gudronul în produsele de nicotină care nu ard tutunul?

Dispozitivele de încălzire a tutunului sunt produse în care tutunul, fiind încălzit, generează un aerosol, care în mare parte este compus din apă, glicerină, nicotină și alte substanțe. Temperatura de încălzire este 250—350 °C, cu mult mai joasă decât în cazul arderii tutunului din țigări.

„În timpul fumatului, după cum am menționat, se produce fum de țigară, care reprezintă o suspensie de particule solide și lichide într-un mediu gazos. Pentru a determina toxicitatea țigărilor tradiționale este folosit standardul internațional ISO 4387. Pentru noile produse fără fum, însă, un standard asemănător nu a fost elaborat deocamdată. În ultimele sale recomandări, Organizația Mondială a Sănătății menționează că „în prezent, nu există metode validate de măsurare a substanțelor chimice prioritare pentru produsele din tutun încălzit, iar comunitatea internațională a laboratoarelor dezvoltă și verifică metode de testare pentru produsele de tutun încălzit””, declară Mazur.

Potrivit sursei, OMS nu utilizează termenul de „gudron”, iar în raport cu produsele de încălzire a tutunului se folosește noțiunea de „emisii”.

Metodele finale de măsurare a toxicității produselor din tutun încălzit vor fi publicate de OMS și puse la dispoziția tuturor țărilor.

---