Finlanda refuză să reexemineze şase cereri de extrădare ale Turciei, condiție impusă de Ankara pentru extinderea NATO

Ministerul Justiţiei de la Helsinki a confirmat pentru AFP că a primit în august cereri din partea Turciei de a reexamina aceste şase cazuri respinse anterior, însă a precizat că decizia dată a fost „definitivă”.

„Cazurile au fost soluţionate şi decizia este definitivă. Nu este posibil să se facă apel la o decizie a Ministerului Justiţiei luată pe baza legii de extrădare”, a declarat Sonja Varpasuo, consilieră în minister.

„Redeschiderea unei decizii definitive poate fi avută în vedere dacă un raport complet nou poate să fi afectat decizia în mod substanţial”, a adăugat ea.

Niciun raport de această natură nu a fost remis în cadrul cererii Turciei, potrivit Helsinki.

Turcia este singurul stat din NATO care şi-a exprimat opoziţia faţă de aderarea Finlandei şi Suediei, acuzându-le că sunt refugii pentru persoane având legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), cu gruparea kurdă YPG din Siria, precum şi pentru persoane implicate în puciul eşuat în Turcia în 2016.

Turcia, Suedia şi Finlanda au semnat un memorandum trilateral cu ocazia summitului NATO din iunie, în care Turcia îşi dădea acordul preliminar pentru aderarea celor două ţări scandinave în schimbul cooperării lor în lupta împotriva terorismului.

Turcia a declarat ulterior că a cerut extrădarea a 12 suspecţi din Finlanda şi a 21 din Suedia , conform Agerpres. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că a primit o „promisiune” din partea Stockholmului privind extrădarea a „73 de terorişti”.

Aderările Suediei şi Finlandei trebuie ratificate de parlamentele tuturor celor 30 de membri actuali ai NATO, însă legislativul turc nu a programat deocamdată o astfel de procedură.

Reprezentanţii celor trei ţări s-au întâlnit din nou în august pentru a discuta condiţiile Ankarei. O nouă reuniune este avută în vedere „la toamnă”.