‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 14 martie, 2024
3.9 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageArticoleFuzarioza la tomate - 15 sfaturi pentru o cultură sănătoasă

Fuzarioza la tomate – 15 sfaturi pentru o cultură sănătoasă

‹ adv ›
‹ adv ›

Fuzarioza numită și ofilirea vasculară nu ocupă unul dintre locurile de frunte printre bolile ce pot afecta tomatele. Cu toate acestea, este dificil de tratat și produce pagube importante în cazul în care afectează cultura.

Fitopatologii spun, că cel mai bun mod de a trata ofilirea vasculară este prevenirea bolii. Nu este dificil să preveniți dezvoltarea și răspândirea fuzariozei.

Ce este fuzarioza la tomate

Fuzarioza tomatelor este cauzată de ciupercile Fusarium oxysporum. Această ciupercă, care trăiește pe substanțe în descompunere, infectează rădăcinile, tulpinile, frunzele și florile.

Deșeurile activității ciupercii înfundă vasele prin care circulă seva plantei, provocând mai întâi ofilirea și apoi moartea organelor vegetative.

Sursa de infecție este solul, semințele netratate, reziduurile de plante nerecoltate din câmp, buruienile, uneltele de lucru.

Agenții cauzatori ai ofilirii vasculare sunt întotdeauna prezenți în sol – ciuperca este implicată în formarea humusului.

‹ adv ›

Fusarium oxysporum formează spori, cu ajutorul cărora ajunge de la plantele bolnave la cele sănătoase. Perioada de incubație poate dura de la 4-7 zile la o lună – totul depinde de locul prin care infecția intră în sistemul vascular al tomatelor și de condițiile externe.

Temperatura optimă pentru dezvoltarea fuzariozei este de 27-28°C. Dacă este sub 20°C sau peste 34°C, boala se dezvoltă lent.

Tomatele sunt mai des infectate de fuzarioză în a doua jumătate a sezonului, mai aproape de recoltare. Dar nu întotdeauna – infecția poate apărea în orice stadiu de dezvoltare.

‹ adv ›

Fuzarioza rezistă timp de 10 ani în sol la o adâncime de până la 80 cm (datorită formelor de rezistență reprezentate de clamidospori).

Factori ce provoacă fuzarioza tomatelor

Sporii de Fusarium sunt transportați de vânt, păsări și insecte pe distanțe mari. Să scapi de această boală o dată și pentru totdeauna, practic, nu este posibil. Sporii sunt ușor transportați de la un câmp la altul.

Se hrănește cu resturile vegetale, dar se poate hrăni cu țesuturile tomatelor slăbite. Acolo, ciuperca formează spori, apoi se răspândește la plantele sănătoase, pătrunzând prin răni sau rădăcinile deteriorate, provocând ofilirea. În asemenea caz, plantele au șanse maxime de a se îmbolnăvi.

Citiți și alte cauze ale ofilirii frunzelor de roșii pe acest link.

Ofilirea fuzariană a roșiilor practic nu poate apărea pe plantele intacte, fără răni.

Infecția fungică, la fel ca și putregaiul cenușiu și verticilioza, pătrund în țesuturile plantei exclusiv prin suprafața rănită, care se formează:

  • Când ciupiți roșiile sau îndepărtați frunzele.
  • Prin organe vegetative roase sau găurite de dăunători.
  • La momentul transplantării, dacă operația a fost însoțită de deteriorarea rădăcinilor. Adesea acest lucru se întâmplă atunci când cubulețul de pământ este deteriorat/sfărâmat.
  • În timpul repicării, printr-un vârf de rădăcină rupt.
  • Adesea, răsadurile de tomate din recipiente se îmbolnăvesc de Fusarium. Mai ales dacă nu au fost repicate și transplantate la timp. Rădăcina iese prin orificiul de drenaj și astfel este deteriorată.

Ofilirea fuzariană a tomatelor se dezvoltă mai repede când este stimulată de:

  • Umiditate ridicată. Acest lucru favorizează formarea sporilor.
  • La udarea dintr-un furtun, solul contaminat sare pe frunzele și tulpinile deteriorate ale tomatelor.
  • Lipsa rotației culturilor, prelucrarea necalitativă a solului.
  • Soluri acide, nisipoase.
  • Schimbări bruște de temperatură.
  • Lipsa afânării solului sau absența ventilației serelor.
  • Ciuperca se găsește adesea pe materialul săditor, de aceea semințele trebuie dezinfectate.
  • Buruieni, căci resturile de plante rămase în grădină toată iarna măresc riscul de infectare cu Fusarium oxysporum. Un astfel de loc va deveni cu siguranță un focar de fuzarioză.

Cu cât temperatura este mai mare, cu atât Fusarium se răspândește mai rapid. De aceea, infecția roșiilor într-o seră este de obicei masivă, iar boala se desfășoară atât de repede, încât uneori nu este posibil să se recolteze nici măcar fructele care au început să se coacă.

Simptome distinctive ale fuzariozei la tomate

Puteți confunda primele semne de fuzarioză cu alte boli sau cu lipsa de umiditate, din cauza ofilirii frunzelor de tomate.

Între timp, fuzarioza este ușor de determinat într-un stadiu incipient.

În descrieri, nu i se acordă întotdeauna atenție debutului bolii, iar fotografiile indică de obicei cum arată plantele grav afectate sau pe moarte.

La roșiile adulte, fuzarioza se dezvoltă astfel: o parte a plantei s-a ofilit sau chiar a început să se usuce, în timp ce cealaltă pare destul de sănătoasă. Acest lucru se datorează mișcării sporilor ciupercii Fusarium prin sistemul vascular al plantei.

Alte semne ale fuzariozei includ

  • ofilirea începe de la vârfurile lăstarilor;
  • frunzele își pierd turgescența, se răsucesc și se usucă în timp;
  • limbul frunzei devine adesea galben, începând de la frunzele de jos, dar cu o dezvoltare rapidă, pot rămâne verzi decolorate;
  • între nervuri apar primele țesuturi necrotice;
  • uscarea organelor vegetative e însoțită de o nuanță slabă roz – o puteți distinge privind atent;
  • la tăierea tulpinii este vizibilă deteriorarea sistemului vascular partea interioară devine maro deschis;
  • dacă infecția vine de la rădăcină, la baza acesteia se formează o placă inelară de culoare roz.

Prevenirea fuzariozei la tomate

Ofilirea fuzariană a tomatelor este o problemă serioasă cu un tratament dificil. Este mai bine să luați măsuri preventive – acest lucru va ajuta și împotriva altor boli, va reduce daunele aduse culturii de către dăunători.

Măsuri recomandate:

  1. respectarea asolamentului;
  2. dezinfectarea serei, solarului;
  3. ameliorarea solului;
  4. strângerea reziduurilor vegetale la sfârșitul sezonului;
  5. combaterea buruienilor;
  6. colonizarea solului și a plantelor cu microorganisme utile (bacil de fân, trichoderma);
  7. tratarea semințelor, plantarea numai a răsadurilor sănătoase;
  8. ventilarea eficientă a serelor;
  9. respectarea regimului de temperatură;
  10. prevenirea îmbibării solului cu apă, în special în terenuri protejate;
  11. dezinfectați uneltele, utilajele și apa de irigare;
  12. tratarea suprafețelor rănilor după ciupirea sau îndepărtarea frunzelor inferioare;
  13. aplicați azot sub formă de azot nitric în loc de amoniacal;
  14. cultivarea varietăților de tomate rezistente la fuzarioza;
  15. asigurarea cantității suficiente de îngrășăminte cu calciu pentru corectarea solurilor degradate cu salinitate ridicată și pH scăzut.

Cum luptăm cu fuzarioza la tomate

Ofilirea vasculară a roșiilor este dificil de tratat. Metodele agrotehnice ar trebui să fie în primul rând de natură preventivă.

Planta bolnavă se recomandă a fi săpată și distrusă, iar solul de sub aceasta să fie tratat cu un fungicid. Fuzarioza este mai ușor de tratat în stadiile incipiente, înainte ca ciuperca să formeze spori.

Pentru prevenirea răspândirii bolii pe terenuri cu potențial sporit de dezvoltare sunt omologate produse ce conțin dazomet (Basamid Granule 500 kg/ha – se administrează în seră la sol cu încorporare, înainte de plantare).

Chiar dacă mulți legumicultori încearcă tratarea ciupercii cu remedii populare, acest lucru aproape că e inutil. Boala afectează plantele din interior, prin sistemul conducător. Când simptomele devin evidente, nu orice fungicid va face față saprofitelor și nu are sens să acționați cu metode blânde, căci eficacitatea remediilor populare este îndoielnică.

Dar, ele pot preveni dezvoltarea infecției. Astfel, puteți folosi pe suprafețe mici în scop profilactic și de menținere a imunității plantei tratamente cu lapte și iod aplicate pe frunze, infuzie din coajă de ceapă (se fierbe jumătate de oră în 5 litri de apă circa jumătate de cană de coji de ceapă).

Totuși, practica demonstrează că eficiente în combaterea fuzariozei sunt produsele chimice aplicate, de preferință, în fazele incipiente ale bolii.

Dacă aplicați mai întâi remedii populare pentru roșiile afectate de boală și apoi le tratați cu fungicide chimice, nu ar trebui să vă întrebați de ce produsele chimice nu au funcționat.

Dacă în seră sau solar este umiditate ridicată, aceasta trebuie redusă înainte de a folosi preparatele. În caz contrar, prelucrarea va fi inutilă.

Pentru tratament pot fi utilizate produse pe bază de bacterii (de exemplu cu Bacillus subtilis tulpina QST 713 (Serenade Aso 10 l/ha la aplicarea în bandă pe rând; se realizează 1 tratament pe sezon, de la semănat (BBCH 00)–până la apariția celei de-a treia frunze (BBCH 13); volumul de soluție: 200 – 500 l/ha) .Tratamentul se face o singură dată.

După ce roșiile și solul au fost „curățate” de Fusarium oxysporum cu fungicide bactericide, este recomandată popularea cu bacili de fân sau Trichoderma.

Aceste bacterii concurează cu Fusarium pentru „spațiul de locuit”, secretă substanțe care îl suprimă și inhibă dezvoltarea agentului patogen.

Tratamentul cu microorganisme benefice se face în același mod ca și cu bactericide: pe frunze sau la rădăcină.

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Comentarii