Economia Rusiei nu s-a prăbușit, dar unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice

Nu s-a întâmplat așa cum mulți analiști estimau acum șase luni, și anume că economia Rusiei se va prăbuși cu mai mult de 12% în acest an, la un nivel nemaiîntâlnit de la criza financiară din 1998, când a avut loc colapsul Uniunii Sovietice, ci contracția a fost de doar 4,2%.

Deși Vestul a impus multiple sancțiuni Rusiei – cele mai multe din istorie aplicate vreunei țări – ca urmare a conflictului acesteia cu Ucraina, prețurile mai mari ale exporturilor de petrol – care nu au încetat în alte piețe-cheie – au compensat o parte din pierderile ulterioare sancțiunilor. Cu toate acestea, unii cetățeni ruși înfruntă greutăți economice, notează Reuters.

Prețurile mari la energia globală au ajutat Kremlin să țină promisiunea făcută în luna martie de președintele Vladimir Putin de a reduce sărăcia și inegalitatea. “Până acum nu sunt semne că scăderea nivelului de trai ar putea duce la tulburări sociale,” a spus Alexei Firsov, fondator al think–tank–ului de studii sociale, Platforma. “Declinul în standardele de trai nu a atins nivelul la care se schimbă atitudinea față de realitate și nici momentul la care frigiderul bate televizorul”, a mai spus acesta.

Surplusul economic actual al Rusiei – adică diferența dintre exporturi și importuri – aproape că s-a triplat anul acesta față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un record de $166.6 de miliarde. Putin a implementat o creștere de 10% a pensiilor și a salariului minim pe economie pentru a ușura efectul inflației, în timp ce angajatori importanți cum sunt banca numărul 1 a Rusiei, Sberbank, și gigantul Gazprom au crescut salariile începând cu luna iulie.

Rata șomajului a fost de 3.9% în iunie, la cel mai scăzut nivel din 1992, potrivit datelor Eikon preluate de Reuters.

Procentul de susținere a lui Putin din partea populației era 83% în luna iulie, în urcare cu peste 10 puncte procentuale de la începerea campaniei militare în Ucraina, potrivit unui sondaj făcut de un centru independent – Levada Centre.

În aprilie inflația a ajuns la 17.8%, ceea ce înseamnă cel mai înalt nivel din ultimii 20 de ani, iar aceasta a fost urmarea căderii rublei față de dolar. Potrivit ministerului economiei, în prezent inflația a scăzut și este de 13.4%.

Controalele capitalului de urgență implementate rapid și cu eficiență au ajutat rubla să se întărească cu peste 25% anul acesta, transformând-o în cea mai performantă monedă a lumii în acest an. Aceasta a contribuit semnificativ la reducerea inflației și la oprirea panicii generate de sancțiunile impuse Rusiei de țările din Vest.

În timp ce ca urmare a sancțiunilor din Vest produse precum berea Guinness, hainele Zara sau cafeaua Nespresso au dispărut de pe piață în Rusia, unii cetățeni ruși au declarat pentru Reuters că au dificultăți și în a găsi produse de zi cu zi și chiar și unele medicamente.

Unii dintre respondenți s-au plâns și de un deficit de piese de schimb pentru mașini, pentru că mulți producători din Vest fie și-au suspendat operațiunile, fie au părăsit Rusia cu totul. Cel mai mare producător de mașini din Rusia, Avtovaz, a redus producția și oferă acum muncitorilor din fabrici programe de redundanță voluntară din cauza lipsei pieselor de schimb.

“Ca pensionară, nu îmi mai permit multe lucruri. Prețurile pentru produsele pe care le cumpăr în mod normal au crescut în medie cu 30%,” a spus Larisa (65) din Belgorod, un oraș aflat la granița cu Ucraina.

Cifrele oficiale arată că indexul prețurilor pentru consumator a crescut anul acesta cu 10.7%, față de 4.7% cât a fost creșterea în 2021. Însă potrivit serviciului de statistică Rosstat, prețurile pentru produse sanitare au crescut cu 41% și cele pentru mașinile de import cu 39%. “Am început să cheltui mai mult, dar și să economisesc mai mult,” a spus Tatiana Lazar (33), cofetar și mamă a doi copii din Moscova. “Am limitat cumpărăturile și ne-am redus standardul de viață. Nu cred că prețurile vor scădea.”

Putin a promis de câțiva ani că va crește veniturile ca măsură a puterii de cumpărare a populației, dar un studiu al agenției de stat VTsIOM a arătat că la mijlocul lunii februarie 64% din cetățenii Rusiei nu aveau economii.

Pentru mulți ruși, însă, ultimele șase luni au însemnat schimbări mici, pentru că vacanțele în afara țării au continuat – la fel și cumpărăturile de bunuri din vest. Pentru că prețul energiei rămâne la nivele foarte mari în contextul în care Uniunea Europeană încearcă să devină independentă de importul de gaz din Rusia, cuferele statului continuă să se umple. Rusia a spus că planifică să reinstaureze politica de reumplere a rezervelor de stat cu veniturile în exces din vânzările de petrol.

“Oamenii se relaxează, ies la masă, ies în oraș și cheltuie bani așa cum făceau și înainte,” spune Emil (33), din Moscova. “Cred că totul s-a normalizat, mai mult sau mai puțin, luând în calcul cum vrea Vestul să trăim…. Nu cred că noi vom fi cei care vom avea o iarnă rece.”

#populație #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.