Tănase, despre reforma „cu raioane” a Maiei Sandu: Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la acest termen sovietic

Ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, vine cu un comentariu referitor la reforma administrației publice locale, anunțată de șefa statului, Maia Sandu, care a declarat că aceasta nu presupune și renunțarea la raioane, pe motiv că nu ar permite Legea Supremă a țării. „Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la termenul sovietic de „raion” și acceptarea unui nou termen mai potrivit. În cele trei decenii de independență, mereu s-au invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt, este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare, ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului”, a subliniat fostul șef al CC, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Foto: Colaj UNIMEDIA
„Ieri s-a anunțat că, Guvernul ar putea veni curând cu un concept al reformei administrației publice. Dacă până acum se vorbea de reforma administrației publice locale, din declarațiile șefului statului, termenul de „local” a dispărut cumva. Deocamdată nu este clar dacă este vorba despre o simplă scăpare, sau despre o reconceptualizare a reformei.

Președinta Maia Sandu susține că nu se pune în discuție renunțarea la raioane, „pentru că nu se poate renunța la raion, pentru că e în Constituție prevăzută această structură”. Dintr-un anumit punct de vedere, trebuie să-i dăm dreptate Președintelui. Articolul 110 (1) din Constituție (Organizarea administrativ-teritorială) prevede că „teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în sate, orașe, raioane […]”. Astfel, organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele constituie nivelul al doilea.

Prin urmare, analizând termenul de „raion” prin prisma prevederilor constituționale, (!) ca pe un element structural al organizării administrative a statului, într-adevăr la acest element nu se poate renunța fără o intervenție în Constituție. Dar, asta nu înseamnă că numărul unităților de nivelul al doilea nu poate fi redus de la 32 la 10 (spre exemplu).

Celălalt aspect al termenului constituțional de „raion”, ține de dimensiunea lingvistico-terminologică a acestuia. De fapt, este vorba despre dimensiunea politică. Din această perspectivă, termenul de „raion” este unul generic, care poate fi modificat fără probleme în județ, regiune, sau oricum se va dori. Capitolul VIII din Constituție stabilește modul de formare, organizare și funcționare a administrației publice. Terminologia folosită este doar un instrument în acest sens, care poate fi ajustată la realități ori de câte ori va fi necesar.

Așa deci, Constituția nu este un impediment pentru renunțarea la termenul sovietic de „raion” și acceptarea unui nou termen mai potrivit. Același set de argumente poate fi aplicat mutatis mutandis la prevederile art. 113 din Constituție.

În cele trei decenii de independență, mereu s-au invocat ca principal argument în favoarea imposibilității renunțării la arhitectura sovietică a administrației publice locale, prevederile art. 110 si 113 din Constituție. De fapt, este un fals. Constituția nu este un pact sinucigaș, prin urmare, ea nu este și nici trebuie văzută ca un impediment pentru reformarea și modernizarea statului. Oricum nu ai interpreta Constituția, nu poate fi dedusă o obligație de a nu lichida/comasa acele unități, raioane care au o populație săracă, mai mică decât o mahala din Chișinău, dar care „hrănesc” o administrație “grasă”, (inutilă de altfel) ca pe vremea sovietică”, a scris fostul șef al CC, într-o postare pe pagina sa de Facebook.


Președinta Maia Sandu declară că la Chișinău se discută despre o eventuală reformă administrativă, în contextul în care tot mai mulți primari se întreabă dacă Moldova are nevoie de atâtea raioane și în special de atâtea consilii raionale. „Nu e vorba despre a renunța la raion, când nici nu se poate renunța, e în Constituție prevăzută această structură, dar cum se pot schimba prerogativele Consiliului Raional și, respectiv, cum se pot aloca și resursele altfel, încât să fie mai eficient și mai corect. Nu există o soluție ideală, să vedem dacă în următoarele săptămâni, Guvernul va ajunge la o soluție pe care să o poată dezbate public și apoi să o implementeze”, a precizat șefa statului.

În replică, fostul prim-ministru Ion Chicu a venit cu o reacție dură la reforma administrativă, anunțată de Maia Sandu. „Am pregătit reforma teritorial-administrativă în anul 2020, asistați de experții germani. Toată lumea rațională înțelege necesitatea acestei reforme și e conștientă de caracterul rudimentar al raioanelor, toții partenerii externi au încurajat autoritățile să efectueze această reformă. Maia Sandu nu mai vrea reforme. Gruparea sa analfabetă și coruptă este preocupată acum de altceva - de distrugerea totală a economiei acestei țări și a administrației de toate nivelurile”, a scris Chicu.


Pub