Putin a pierdut pariul. Invazia Rusiei "începe să eşueze" şi este "improbabil să reuşească vreodată să ocupe" Ucraina

Ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a declarat joi că este puţin probabil ca preşedintele rus Vladimir Putin să câştige vreodată războiul din Ucraina, în condiţiile în care armata liderului de la Kremlin „a început să eşueze în mai multe zone”, relatează DPA.

Oficialul britanic spune că Putine se baza pe faptul că în cele din urmă comunitatea internaţională va ceda şi nu va mai acorda ajutor ţării conduse de Volodimir Zelenski.

Ben Wallace a spus că invazia Rusiei în Ucraina „a slăbit” şi „începe să eşueze”, în contextul în care a promis mai mult sprijin financiar şi militar pentru apărarea Ucrainei.
Danemarca s-a alăturat Regatului Unit în suplimentarea ajutorului pentru Ucraina la o conferinţă de la Copenhaga de joi, coprezidată de Ben Wallace.

Ministrul britanic al apărării a spus că este important să se înţeleagă că luptele şi pierderile de vieţi continuă să aibă loc, dar a adăugat că Rusia „începe să eşueze în multe zone”.

„Au eşuat până acum şi este improbabil să reuşească vreodată să ocupe Ucraina”, a adăugat el.

„Invazia lor a slăbit şi este în mod constant modificată până acolo încât se concentrează numai în părţi din sud şi din est, la mare mare distanţă de aşa-numită operaţiune specială de trei zile”, a mai spus Wallace.
„Trei zile sunt acum peste 150 de zile şi aproape şase luni, cu pierderi uriaşe atât de echipament, cât şi, într-adevăr, de personal rusesc”, a mai spus ministrul britanic al apărării.

„Preşedintele Putin a pariat că odată ce va veni luna august (…) şi ne vom fi plictisit cu toţii de conflict şi comunitatea internaţională va pleca în direcţii diferite. Iată, ziua de astăzi este o dovadă a contrariului”, a dat el asigurări.

Ucraina va primi în continuare ajutor

„Am ieşit din această întâlnire cu mai multe angajamente de finanţare, mai multe angajamente de instruire şi de ajutor militar, toate menite să ajute Ucraina să câştige, să ajute Ucraina să lupte pentru suveranitatea ei şi să se asigure că ambiţiile preşedintelui Putin vor eşua în Ucraina, aşa cum şi trebuie”, a mai spus Wallace.

Ministrul apărării de la Londra a mai spus că aliaţii vor trebui în curând să cumpere arme din alte ţări sau „să dea comenzi la fabrici pentru a creşte aprovizionarea cu muniţie a Ucrainei”, în contextul în care propriile lor stocuri de rezervă sunt consumate.

Ministerul Apărării a confirmat anterior că va trimite mai multe arme Ucrainei pentru a o ajuta să se apere împotriva invaziei Rusiei. Printre acestea se numără sisteme de lansatoare multiple de rachete, precum şi rachete ghidate de precizie care pot lovi ţinte la 80 km distanţă, menite să asigure apărarea împotriva artileriei grele ruseşti.

„Sprijinul nostru continuat trimite un mesaj foarte clar: Marea Britanie şi comunitatea internaţională continuă să se opună acestui război ilegal şi va fi alături de Ucraina, furnizându-i ajutor militar defensiv pentru a se apăra de invazia lui Putin”, a mai afirmat el.

#razboi #Ucraina #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.