Mitul nr. 1 - După ani de fumat este prea târziu pentru a renunța.

Mulți fumători sunt convinși că, după ani de zile de fumat, este prea târziu să renunțe la țigări, deoarece acesta nu va mai avea niciun efect pozitiv asupra organismului.

Realitate: Într-adevăr, consumul regulat de tutun cauzează daune ireversibile organelor vitale, dar chiar și un fumător avid poate simți o îmbunătățire a stării de sănătate după o anumită perioadă de timp de la ultima țigară.

În termen de 2 săptămâni până la 3 luni după ce ați renunțat la fumat, este posibil să începeți să observați o îmbunătățire a funcției pulmonare, deoarece plămânii încep procesul de autocurățare. În primul an după ce ați renunțat la fumat, simptomele precum tusea și lipsa de aer se diminuează. Tocmai din acest motiv, ar trebui să vă opriți din fumat la orice vârstă, indiferent de cât timp ați fumat.

Mitul nr. 2 - Țigările „ușoare” sunt mai puțin dăunătoare.

Realitate - Țigările cu conținut redus de nicotină sunt la fel de dăunătoare ca și țigările obișnuite, din mai multe motive. În primul rând, conținutul mai mic de nicotină îl obligă pe fumător să inhaleze mai adânc pentru a obține efectul dorit, iar în plămâni se depun mai multe substanțe nocive și cancerigene care sunt prezente în fumul de țigară. În al doilea rând, cercetările arată că multe țigări „ușoare” au un conținut extrem de ridicat de gudron. De exemplu, dacă o țigară cu un conținut de gudron de 6 mg este fumată rapid și energic, cantitatea de gudron care pătrunde în organism poate fi de patru ori mai mare.

Mitul nr. 3 - Nicotina este principala cauză a bolilor legate de fumat.

Realitate - Componentele fumului de tutun au efecte toxice și cancerigene asupra organismului. În timpul fumatului, țigara aprinsă produce fum, care ajunge în sistemul respirator al fumătorului. Un jet lateral de fum este produs între inhalări și este eliberat în aer. Acest fum este responsabil pentru fumatul „pasiv” și conține cantități mari de amoniac, derivați ai acestuia și agenți cancerigeni volatili.

Principala cauză a tumorilor este gudronul, care determină apariția neoplasmelor benigne și maligne. Fumul de tutun conține diverse substanțe specifice, cum ar fi N-nitrozaminele, nichelul, cadmiul, poloniul, care provoacă cancer la nivelul esofagului, pancreasului, rinichilor și vezicii urinare.

Cadmiul este un metal greu cu efecte toxice pronunțate asupra tuturor organelor respiratorii. Poloniul radioactiv este absorbit din fumul de tutun din aer și rămâne în organism pentru o perioadă foarte lungă de timp. Principalul pericol al nicotinei este că aceasta creează dependență, făcând dificilă renunțarea la consumul de tutun.

Mitul nr. 4 - Dependența de nicotină este de competența unui specialist, doar el poate recomanda renunțarea la fumat.

Realitate - Fumatul este dăunător pentru întregul organism. Acesta nu doar provoacă diverse boli, dar le complică și pe cele existente. De aceea, fiecare medic ar trebui să sfătuiască pacientul să renunțe la fumat și să prescrie o terapie potrivită.

Mitul nr. 5: Gudronul din fumul de țigară și aerosolul produselor fără fum sunt aceeași substanță.

Realitate: Fumul de tutun este produs în urma arderii țigărilor și conține peste 6000 de substanțe chimice diferite. Astfel, gudronul reprezintă un amestec de diferite substanțe chimice care au nivele diferite de toxicitate și carcinogenitate. Gudronul din fumul de tutun include, de asemenea, particule de carbon foarte mici, care se acumulează în plămânii fumătorului.

Pe de altă parte, dispozitivele de încălzire a tutunului nu ard rezervele, ci le încălzesc. Astfel, acestea nu produc fum, ci un aerosol care constă 90% din apă și glicerină, conținând în același timp nicotină. Totodată, din aerosolul emis de dispozitivele de încălzire a tutunului lipsesc particulele solide. La fel, și în cazul țigărilor electronice, care încălzesc un lichid de nicotină și emană vapori.

sursa: publika.md

---