Au câștigat bani fără să vrea! Producătorii din Franța pe care seceta i-a favorizat

Valurile de caniculă şi secetă care au pârjolit Franţa în ultimele săptămâni au creat şi un câştigător involuntar, producătorii de sare de mare din regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, transmite Reuters.

Sarea de mare cu denumire de origine protejată „Fleur de Sel de Guerande” este una dintre cele mai scumpe tipuri de sare de pe piaţa mondială, în condiţiile în care se vinde la un preţ de peste 100 de dolari kilogramul pe piaţa din SUA.

Pe măsură ce temperaturile au crescut în ultimele săptămâni şi ploile au fost aproape inexistente, evaporarea apei de mare în regiunea Guerande s-a intensificat, astfel că producţia de sare de mare în regiune a explodat.

„Ne îndreptăm spre o producţie record”, a spus Francois Durand, care lucrează în mlaştinile sărate din Guerande de peste 20 de ani.

Potrivit lui Durand, dacă în ultimul deceniu producţia de sare de mare s-a situat la o medie de 1,3 tone pe an, în 2022 producţia s-a dublat până la 2,5 tone.

Durand a recunoscut că în aceste condiţii este unul dintre puţinii câştigători, pe termen scurt, al schimbărilor climatice, în timp ce alte părţi ale Franţei se confruntă cu incendii de pădure şi criză de apă.

Regiunea Guerande, din nord-vestul Franţei, este renumită pentru vremea sa variabilă de tip atlantic, însă seceta din acest an a însemnat 40 de zile de soare fără întrerupere, astfel că cei care lucrează în mlaştinile sărate nu au avut vreme de odihnă.

„Muncitorii sunt obosiţi. Nu am avut suficientă ploaie pentru a justifica o pauză”, spune Mathilde Bergier, un producător de sare de mare care are şi un mic magazin local de comercializare.

Bergier este îngrijorat şi de riscul ca ritmul de muncă intensiv din vara acestui an să nu afecteze structura mlaştinilor în care apa de mare se evaporă.

La finalul acestui sezon record, producătorii de sare de mare încep să îşi pună întrebări cu privire la ce vor face cu toată această sare dacă vremea secetoasă devine ceva normal. Mai mulţi producători au dezvăluit pentru Reuters că au rezerve suficiente pentru a acoperi mai mulţi ani.

#sare #producatori #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rene Benko este omul care a stat în spatele Signal Holding, una dintre cele mai mari companii private din Austria care a activat în domeniul imobiliar şi care a fost cap de afiş în ceea ce avea să devină cel mai grav caz de faliment al unei companii imobiliare de la criza din 2008 şi până în prezent, notează businessmagazin.ro.

Drumul lui Benko către vârf n-a fost unul uşor. Magnatul cu o avere cândva estimată la aproape şase miliarde de dolari, a abandonat liceul la doar 17 ani şi a fost condamnat pentru dare de mită în 2012.

Atunci, Benko a cooperat cu Ivo Sander, fost prim-ministru croat pentru a-l convinge pe controversatul politician italian Silvio Berlusconi să scape Signal Holding de taxele pe care compania trebuia să le plătească pentru proiectele sale din Milano, scrie Wall Street Journal.

Benko, în vârstă de 46 de ani, a fost crescut într-o familie modestă din Innsbruck, un oraş austriac pitoresc situat în Alpi. După abandonarea liceului fostul magnat imobiliar s-a ocupat de transformarea mansardelor unor clădiri rezidenţiale în apartamente de lux, convingându-i pe rezidenţii reticenţi de la etajele inferioare să accepte planurile sale, oferindu-se să instaleze lifturi pe cheltuiala sa. În final, businessul său a devenit avantajos pentru tot cei implicaţi.

Pentru face pasul către imobiliare şi a deschide un business în toată regula austriacul a avut nevoie de bani serioşi. El a rezolvat problema finanţării după ce a convins un moştenitor al unei benzinării să vină cu cash pentru ideile sale de business. Odată ce problema banilor a fost rezolvată, Benko a dat undă verde proiectelor sale, iar imperiul său de business începea să capete contur la începutul anilor 2000. Două decenii mai târziu, mai exact în 2019, Signa Holding,se putea lăuda că deţine clădirea Chrysler din New York, una dintre cele mai emblematice asseturi imobiliare din lume.

Valoarea proprietăţilor raportate de principalele sale două companii imobiliare – Signa Prime şi Signa Holding – a crescut la 3,6 miliarde de euro în 2014, a depăşit 10 miliarde de euro în 2017 şi a sărit de 18 miliarde de euro până în 2020 – o creştere extraordinară într-un sector cu evoluţie lentă precum cel imobiliar.

Cu toate acestea, în ciuda succesului şi a rezultatelor raportate, Benko s-a lovit de o problemă care în doar doi ani a ajuns să-i scufunde imperiul: profitabilitatea companiei arăta fantastic, însă doar pe hârtie. În realitate, compania încasa pierdere după pierdere, creditorii şi investitorii băteau la uşa lui Benko după banii împrumutaţi, iar Signal Holding începea să se prăbuşească încet.

Între 2017 şi 2021, companiile lui Rene Banko raportau un profit de 3,4 miliarde de euro. Signa Holding a majorat din pix cifrele privind profitul, pentru că în caz contrar ar fi fost forţată să recunoască că se confruntă cu pierderi semnificative.

Tot în aceeaşi perioadă, Signa a făcut autorităţile austriece să ridice din sprâncene după ce a plătit dividende de 1,9 miliarde de euro, în ciuda faptului că încasase doar 1,6 miliarde de euro venituri din chiriile generate de clădirile sale, o situaţie cel puţin neobişnuită pentru un jucător imobiliar de mare anvergură.

Până în 2023, compania a fost forţată să renunţe la mai mult proiecte imobiliare, să lichideze o serie de business-uri mai mici şi să facă paşi în spate în timp ce continua să se confrunte cu scandaluri pe bandă rulantă şi să „sângereze” cash.

Lovitura finală pentru Signa Holding şi Rene Benko a venit în noiembrie 2023 când compania n-a reuşit să plătească o obligaţiune de 200 de milioane de dolari. Eşecul a declanşat o serie de falimente în lanţ care au culminat cu prăbuşirea totală a imperiului imobiliar construit de omul de afaceri austriac pe parcursul ultimilor 20 de ani.

După faliment, austriacul a ieşit din rândurile miliardarilor şi a dispărut în anonimitate. De numele lui Benko, care cândva făcea parte din clasamentul Forbes ai celor mai bogaţi oameni de pe planetă, nu se mai leagă decât un grafic al averii realizat de celebra publicaţie şi un faliment ale cărui repercusiuni asupra lumii imobiliarelor nu sunt cunoscute nici astăzi în totalitate.