Business pe timp de război: Cum a fost cumpărată la kilogram Ucraina de către americani?

După destrămarea Uniunii Sovietice şi proclamarea independenţei Ucrainei, toate marile companii agricole din lume au făcut totul pentru a pune mâna pe terenurile foarte valoroase din Ucraina, potrivit Magyar Nemzet, citat de Rador.

Desigur, politicienii ucraineni au încercat să împiedice această tendinţă, au vrut ca pământurile să rămână în mâinile ucrainenilor. Însă, din 1 iunie 2021 s-a produs o schimbare: Volodimir Zelenski a cedat presiunii occidentale, în primul rând americane, prin intermediul FMI, și a permis cumpărătorilor străini să achiziționeze proprietăți.

Nu este surprinzător: marile companii agricole americane, precum și ucrainenii care au sărit în ajutorul lor – şi care înainte promiteau totul – au cumpărat o treime din terenul ucrainean în câteva luni.

Promisiunile privind împrumuturile și referendumurile favorabile nu au avut niciun rezultat, iar în actuala inflație de război, profiturile suplimentare intră în buzunarele marilor companii americane, în timp ce Ucraina este complet ruinată, potrivit unui articol publicat de portalul ungar Origó, şi preluat de ziarul „Magyar Nemzet”.

Coincidenţe ciudate

În urmă cu câteva zile a ieșit la iveală că aproximativ o treime din terenurile cultivate ale Ucrainei sunt deja deținute de companii multinaţionale americane. Toate acestea explică temeinic, de ce Statele Unite îi sprijină pe ucraineni cu arme. Achiziția de terenuri de către străini în Ucraina a fost pe ordinea de zi de la proclamarea independenței țării în 1991, dar abia în 2019 s-a accelerat, după ce Volodimir Zelenski a venit la putere.

Este interesant că în 2001 a fost introdus în țară un moratoriu de treisprezece ani privind vânzarea terenurilor către străini, iar așa-numitul al doilea moratoriu a fost lansat în 2014, notează Origó. Rezultatul acestuia din urmă a fost înlăturarea lui Viktor Ianukovici de la putere și, astfel, Poroșenko a ajuns la putere, care a fost mult mai prietenos cu americanii decât predecesorul său, însă după pierderea Crimeii și a unei părți din Donbas, a fost obligat să intre pe o traiectorie forţată.

Încă din 2018, americanii au făcut lobby pentru privatizarea terenurilor

Mai interesant, însă, este că unul din numerele din 2018 ale ziarului economic The Ukraine Business Journal a alocat 64 de pagini pentru a prezenta posibilităţile străinilor în agricultura ucraineană. În revista voluminoasă se regăesc afirmaţii precum că Ucraina ar putea hrăni până la opt sute de milioane de oameni, dacă se fac investiții potrivite în sectorul agricol.

Nu este surprinzător că în primele pagini ale revistei, autorii articolelor vorbesc despre necesitatea ridicării moratoriului privind achiziționarea de terenuri, discutat anterior în contextul reformei agricole de succes în Ucraina, precum și despre admiterea capitalului străin. De asemenea, nu a fost nicio supriză că revista a fost publicată în limba engleză.

Publicația mai precizează că doar schemele de creditare ale marilor bănci americane (JP Morgan și CitiBank) pot ajuta micile ferme ucrainene.

Analiştii au prezis la acea vreme că, dacă moratoriul funciar nu va fi ridicat, economia ucraineană se va prăbuşi până în 2020 fără ajutor extern. În publicaţie, experţii occidentali au recomandat cum ar trebui construită o companie agricolă de succes.

Ce s-a întâmplat cu referendumul?

Pe 4 martie 2021, Roman Leșcenko, ministrul pentru politici agrare și alimentație din Ucraina, a vorbit într-un articol de amploare publicat pe site-ul organizaţiei think-tank Atlantic Council, aparținând sferei de interes a lui George Soros, despre avantajele privatizării terenurilor pentru ţară.

Desigur, el nu a spus nimic despre pericolele ce se ascund în lăsarea terenurilor ucrainene în mâini străine, ba mai mult a susţinut că toată lumea va câştiga din vânzarea terenurilor. Mai mult, a spus că reforma agrară va ajuta la ascensiunea ucrainenilor obișnuiți şi nu a miliardarilor țării, şi că Ucraina va putea hrăni întreaga lume după reforma de succes.

De atunci, timpul a dovedit clar că articolul ministrului a servit doar scopului de a fundamenta din punct de vedere ideologic trecerea în mâinile americane a suprafeţelor de terenuri ale Ucrainei.

Ministrul agriculturii a promis de multe ori că vor organiza un referendum despre noua Lege funciară, dar până acum nu a avut loc acest referendum. Ba mai mult, în actuala situaţie de război nici nu se poate aştepta la vreun referendum în Ucraina, unde, de altfel, aproape toate partidele de opoziţie au fost interzise, explică portalul ungar Origó.

Ajutorul a avut un preț

Acum, potrivit unor surse, companiile multinaționale gigantice – și investitorii și fundaţiile din spatele acestora – dețin 28 la sută din terenul arabil ucrainean, dar chiar şi alte surse mai modeste vorbesc despre câteva milioane de hectare.

Trecerea terenurilor ucrainene în mâini străine a fost solicitat de Departamentul de Stat al SUA, Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Ucrainenii s-au opus mult timp, până când a venit Zelenski.

În urmă cu şapte ani George Soros a spus despre Ucraina:

Eu sunt gata. Există idei de investiții concrete, de exemplu în agricultură și în proiectele de infrastructură.

Aș contribui cu un miliard de dolari. Acestea trebuie să producă profit. Fundația mea ar beneficia de asta. După această afirmaţie a lui George Soros, organizațiile pseudo-civile apropiate miliardarului american au lansat o serioasă campanie media pentru a ridica cât mai curând moratoriul privind achiziționarea de terenuri în Ucraina. Iar exercitarea presiunii a avut succes, deoarece de la 1 iulie 2021 s-a deschis drumul în faţa străinilor pe piața funciară din Ucraina.

Desigur, promisiuniile anteriore nu au adus nimic, micii fermieri ucraineni şi ucrainenii obişnuiţi nu au primit nici un ajutor de la companiile multinaţionale şi marile bănci americane, mai menţioneauză Origó.

Americanii profită de pe urma Ucrainei

„În timp ce în ultimele decenii marile puteri s-au luptat între ele pentru aur sau petrol, în viitor nevoile de bază precum apa sau terenurile agricole vor fi în centrul conflictelor”, a declarat pentru ziarul „Magyar Nemzet” analistul Institutului ungar „Nézőpont”, Rezső Krisztián Erdélyi.

Potrivit specialistului, din cauza încălzirii globale şi a schimbărilor climatice terenurile agricole de înaltă calitate vor fi o comoară tot mai importantă. Și de ce sunt companiile americane interesate de terenul agricol ucrainean aflat la mii de kilometri distanță? Așa-numitul cernoziom sau pământul negru este cel mai valoros din lume, prețul acestora rivalizează încet-încet cu cel al aurului.

De-a lungul istoriei, mulți au vrut să pună mâna pe aceste terenuri, însă acum se pare că primii vor fi americanii. Datorită tranzacțiilor menţionate, companiile gigante de peste mări își pot consolida interesele lor în Ucraina pentru o lungă perioadă de timp în domeniul producției, procesării și al exportului, iar astfel pot obține profituri uriașe.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#terenuri #Ucraina #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În data de 12 aprilie, localitatea Anenii Noi a găzduit Târgul locurilor de muncă și meșteșugărit, un eveniment ce a reunit atât angajatori, cât și meșteșugari, în efortul lor de a facilita accesul la locuri de muncă și de a promova meșteșugurile tradiționale, atât pentru populația locală cât și pentru refugiații din Ucraina stabiliți aici.

Printre participanți s-a numărat și șefa ANOFM din raionul Anenii Noi, Zinaida Iordachescu, care a subliniat diversitatea agenților economici implicați și importanța acestui eveniment pentru economia locală și națională:

„Avem agenți economici din Anenii Noi, avem de la Congresul Ucrainenilor, avem de la inspectoratul general de poliție, carabinieri, agenți economici din Chișinău fiindcă nu suntem la o distanță atât de mare și angajăm foarte multe persoane și în municipiul Chișinău.”

Evenimentul a reunit aproximativ 12 angajatori și 22 de meșteșugari, iar participanții au avut oportunitatea să afle informații despre piața muncii, să primească ghidare în carieră și să participe la cursuri de formare profesională. Printre beneficiarii acestor servicii s-a numărat și Laurenția Starciuc, care a apreciat eforturile depuse pentru a le oferi oamenilor perspective noi în câmpul muncii:

„M-am apropiat de orice căsuță, mi-am luat diverse cărți pentru a fi informată. Sunt oportunități care oferă posibilitatea de a te angaja în câmpul muncii.”

Evenimentul face parte din proiectul „Creșterea Rezilienței prin Angajare și Coeziune Socială”, implementat în consorțiu de Helvetas Moldova și HEKS – EPER Moldova, cu suportul financiar al Guvernului Elveției. Partener strategic de implementare: ANOFM.

Directorul de țară al HEKS – EPER Moldova, Peter Fenoy, a subliniat importanța coeziunii sociale și a dezvoltării economice sustenabile pentru comunitatea din Anenii Noi:

„HEKS – EPER Moldova a fost implicată în mai multe activități legate de atenuarea consecințelor conflictului din țara vecină, Ucraina. În Moldova, din păcate, influența refugiaților din Ucraina a generat mai multe necesități în baza dificultăților noastre obișnuite cu care ne confruntăm înainte de acest conflict. Ne dorim să aducem împreună oameni din diverse medii și să le oferim șanse egale de dezvoltare, indiferent de originea sau situația lor actuală.”

Târgul locurilor de muncă și meșteșugăritul reprezintă un pas important în direcția dezvoltării economice și sociale a comunității din Anenii Noi, evidențiind potențialul local și promovând oportunitățile de angajare și de creștere profesională pentru toți participanții.

Următoarele evenimente cu aceeași tematică vor avea loc pe 19 aprilie la Ialoveni și pe 29 mai la Chișinău.

#HEKS/EPER Moldova #anenii noi #Târgul locurilor de muncă