Slusari, către Spînu: De ce nu mai vine apa din România în Moldova? Dragostea față de România rămâne pentru unii elevi ai lui Filat doar pentru campania electorală

Fostul deputat, Alexandr Slusari, îl întreabă pe vicepremierul Andrei Spînu „de ce așa și nu mai vine apa din România în Moldova”. Acesta a reamintit că pe 20 mai 2021 a fost semnat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte, ia tot atunci au fost semnate acordurile de cooperare între județul Iași și orașul Ungheni și raioanele Ungheni, Nisporeni, Fălești și Glodeni. „Finanțarea lucrărilor se va face din bugetul unui operator regional al serviciilor de apă și canalizare din județul Iași. La 24 ianuarie 2022, de ziua Micii Unirii, la Iași, în prezența ministrului Infrastructurii Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu și a șefului Cancelariei Prim-ministrului României, Mircea Abrudean, a fost semnat primul contract pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă. Însă încă nu s-a uscat cerneală pe semnăturile contractului, când partea moldavă vine subit cu propunerea amendării Acordului de bază și propune un Protocol adițional, care anulează ideea cu patru subtraversări în patru raioane”, scrie Slusari.

Foto: UNIMEDIA
„La 24 ianuarie 2022, de ziua Micii Unirii, la Iași, în prezența ministrului Infrastructurii Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu și a șefului Cancelariei Prim-ministrului României, Mircea Abrudean, a fost semnat primul contract pentru realizarea lucrărilor de extindere a conductelor de alimentare cu apă potabilă. În prima etapă a lucrărilor se prevede construcţia unei subtraversări a râului Prut, între localităţile Măcăreşti (România) – Măcăreşti (Republica Moldova), care se adresează cetăţenilor din 13 localităţi din Raioanele Ungheni şi Nisporeni, cu o populaţie de aproximativ 30.000 de locuitori. În mod normal, populația acestei zone ar trebui să aibă apă acum vară, când țara este cuprinsă de secetă cumplită.

Însă încă nu s-a uscat cerneală pe semnăturile contractului, când partea moldavă vine subit cu propunerea amendării Acordului de bază și propune un Protocol adițional, care anulează ideea cu patru subtraversări în patru raioane. Ministerul Infrastructurii insistă ca deciziile despre locuri de traversare să fie luate de comisia bilaterală Prut. Prietenii noștrii din România rămân nedumeriți. Ei nu înțeleg de ce acest subiect nu a fost discutat din august 2021 și de ce propunerea respectivă vine după semnarea primului contract de executare a lucrărilor, când deja există planul lucrărilor și devizul de cheltuieli”, scrie Slusari.

Acesta spune că „s-au început jocurile birocratice, cu coordonări repetate și scrisori de la Ministerul Infrastructurii în adresa greșită”.

„Prin urmare, acest proiect de importanță majoră, după 14 luni de la data semnării, încă nu s-a pornit. În opinia unor demnitari de stat mai avem timp. Dacă în 30 de ani nu s-a făcut nimic, oare nu pot oamenii noștrii să mai aștepte încă un an ? Mai ales că seceta se repetă odată la doi ani.

Iar România, după KEC și două episoade urâte cu Termoelectrica/Силовые Машины a mai primit încă o lovitură și tot din aceeași zona de guvernare din Chișinău. Dragostea față de România rămâne pentru unii elevi ai lui Filat doar pentru campania electorală.

„În același timp unii deputați oftează în studiouri televiziunilor că România nu este receptivă în discuții despre problemele energetice ale Republicii Moldova. După toate porcăriile în adresa unui partener mai mult decât strategic, ați așteptat ca România în fiecare dată o să întoarcă cel de-al doilea obraz ? Degrabă pentru ei nu va fi nici o diferență dintre Spînu și Mordașov cu Horus.
Este foarte grav că sfidarea României se întâmplă în cea mai complicată perioada economică și geopolitică pentru țara noastră, când vorbim despre supraviețuirea energetică și socială în toamna curentă și când primul și cel mai important ajutor poate veni anume de peste Prut”, a adăugat Slusari.


Pub