Ce înseamnă plecarea lui Johnson pentru Ucraina. Marea Britanie, al doilea cel mai mare furnizor de arme al Kievului

Demisia lui Boris Johnson a stârnit o neliniște considerabilă și speculații în Ucraina, unde este văzut pe scară largă drept unul dintre cei mai fermi susținători ai țării. Sub conducerea lui Johnson, Regatul Unit a condus efortul pentru înarmarea Ucrainei și în prezent este al doilea cel mai mare furnizor de arme al Ucrainei, după Statele Unite.

Într-un moment în care alți lideri occidentali au subliniat nevoia de prudență și compromis, premierul britanic demisionar a fost, de asemenea, deschis în condamnarea lui Putin și în angajamentul pentru victoria ucrainei. Două vizite importante din timpul războiului i-au consolidat și mai mult statutul de cel mai popular politician străin din Ucraina.

Mulți din Kiev se întreabă cum ar putea afecta plecarea lui Johnson sprijinul britanic pentru Ucraina. Răspunsul scurt este că este puțin probabil să existe schimbări majore în politica Regatului Unit în Ucraina, indiferent de cine preia conducerea ca următorul prim-ministru al țării, scrie fostul ambasador britanic în SUA, Peter Westmacott, într-o analiză pentru Atlantic Council.

În discursul său de demisie din Downing Street, Johnson a spus totuși că va rămâne în funcție până când partidul își va alege succesorul. Acest lucru ar putea dura luni de zile, deoarece există mulți candidați pentru job și procesele sale urmează să fie finalizate. În mod bizar, în orele premergătoare anunțului privind demisia, Johnson a numit un număr de miniștri pentru a ocupa posturile vacante lăsate de cei care au demisionat. Implicația este că intenționează să continue să guverneze atât timp cât poate.

Rămâne de văzut dacă Partidul Conservator va fi de acord cu asta. A durat mai mult decât și-ar fi dorit mulți membri ca Johnson să ia decizia și mulți și-ar dori ca el să plece acum, lăsându-l pe adjunctul său, Dominic Raab, sau un alt conservator senior la conducere, în timp ce următorul prim-ministru este ales.

Este prea devreme să spunem ce va însemna plecarea lui Johnson pentru legăturile transatlantice. Relațiile cu administrația Biden au fost corecte, dar afectate de sentimentul în rândul democraților că Brexitul a fost o politică proastă pentru Statele Unite și pentru Europa, vândută greșit de Johnson și aliații săi; de senzația că Johnson ar fi preferat să-l vadă fostul președinte american Donald Trump câștigând un al doilea mandat; și de îngrijorarea irlandezilor-americani din toate părțile că abordarea guvernului Johnson față de aspectul nord-irlandez al Brexit-ului riscă să submineze Acordul din Vinerea Mare/Belfast din 1998, care a pus capăt celor 30 de ani de tulburări. Casa Albă și alții vor spera că succesorul lui Johnson este mai puțin dornic să adopte o legislație unilaterală la Westminster pentru a modifica Protocolul Irlandei de Nord – un acord internațional negociat de administrația Johnson ca mijloc de a rezolva o problemă pe care chiar britanicii au creat-o optând pentru o forma dură de Brexit.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Johnson #premier #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.