Foametea mondială este în creştere. Agenţiile ONU avertizează asupra unei "catastrofe iminente"

Destabilizare globală, foamete şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Este avertismentul agenţiilor ONU, care avertizează asupra unei „catastrofe iminente”.

Nivelul de foamete la nivel mondial s-a agravat din nou anul trecut, după ce în 2020 crescuse vertiginos din cauza pandemiei COVID-19, iar războiul din Ucraina şi schimbările climatice ameninţă cu foametea şi migraţia în masă la o „scară fără precedent” în acest an, potrivit agenţiilor ONU, citate de Reuters.

Până la 828 de milioane de persoane, adică aproape 10% din populaţia lumii, au fost afectate de foamete anul trecut, cu 46 de milioane mai mult decât în 2020 şi cu 150 de milioane mai mult decât în 2019, au precizat agenţiile, inclusiv Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură, Programul Alimentar Mondial şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în ediţia 2022 a raportului ONU privind securitatea alimentară şi nutriţia.

Nivelul foametei la nivel mondial a rămas relativ neschimbat între 2015 şi 2019.
„Există un pericol real ca aceste cifre să urce şi mai mult în lunile următoare”, a declarat directorul executiv al PAM, David Beasley, adăugând că preţurile majorate la alimente, combustibil şi îngrăşăminte, generate de războiul dintre Rusia şi Ucraina, ameninţă să împingă ţările în foamete.

„Rezultatul va fi destabilizarea globală, foametea şi migraţia în masă la o scară fără precedent. Trebuie să acţionăm astăzi pentru a evita această catastrofă iminentă”, a adăugat el.

Rusia şi Ucraina sunt al treilea şi, respectiv, al patrulea cel mai mare exportator de cereale din lume, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator cheie de combustibil şi îngrăşăminte.

Războiul a perturbat exporturile, a împins preţurile mondiale ale alimentelor la niveluri record şi a declanşat proteste în ţările în curs de dezvoltare care se confruntă deja cu preţuri ridicate ale alimentelor din cauza întreruperilor lanţului de aprovizionare legate de COVID-19.

Raportul ONU publicat miercuri a avertizat asupra implicaţiilor „potenţial îngrijorătoare” pentru securitatea alimentară şi nutriţie, în condiţiile în care conflictele, fenomenele climatice extreme, şocurile economice şi inegalităţile continuă să se intensifice.

Raportul a estimat că, la nivel mondial, în 2020, 22% dintre copiii sub 5 ani aveau un retard de creştere, în timp ce 6,7% sau 45 de milioane sufereau de epuizare, o formă mortală de malnutriţie care creşte riscul de deces de până la 12 ori.

Îndemnând la o revizuire a politicilor agricole, raportul arată că sectorul alimentar şi agricol mondial a primit aproape 630 de miliarde de dolari pe an sub formă de sprijin care, de multe ori, a denaturat preţurile de pe piaţă, nu a ajuns la micii fermieri, a afectat mediul şi nu a promovat producţia de alimente nutritive.

Acest sprijin include subvenţii care vizează în principal alimentele de bază bogate în calorii, cum ar fi cerealele, zahărul, carnea şi produsele lactate, în detrimentul unor alimente mai sănătoase şi nutritive, cum ar fi fructele, legumele, leguminoasele şi seminţele.

„În fiecare an, 11 milioane de oameni mor din cauza dietelor nesănătoase. Creşterea preţurilor la alimente înseamnă că această situaţie se va înrăutăţi”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

#foamete #alimente #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.