Furie la Kremlin, după publicarea unei conversații Putin-Macron. „Țarul”, prins cu minciuna

Un documentar publicat de televiziunea France 2, citat de evz.ro, vine să confirme eșecul negocierilor purtate de Emmanuel Macron și Vladimir Putin, încă din 20 februarie 2022. Cele 9 minute de convorbire făcute publice au înfuriat autoritățile de la Moscova, asta pentru că din discuție reiese, printre altele, faptul că președintele Rusiei a fost nesincer cu omologul său.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Publicarea celor nouă minute din discuția avută de președintele Rusiei, Vladimir Putin, și liderul Franței, Emmanuel Macron, chiar cu patru zile înainte de invadarea Ucrainei, vine în contextul în care, tot pe 20 februarie, după consultarea cu omologul rus, Emmanuel Macron anunța că a reușit să obțină o întâlnire bilaterală între președintele Rusiei, Vladimir Putin, și Joe Biden, președintele SUA, la Geneva.

„Duminică, 20 februarie, cu 4 zile înainte de război. Situația este periculoasă, dar mai există loc pentru diplomație. Emmanuel Macron trebuie să vorbească, în această dimineață, cu Vladimir Putin”, scrie Guy Lagache în documentarul său.

Emmanuel Macron: Tensiunea continuă să crească și este angajamentul meu și hotărârea mea de a continua dialogul. Aș vrea să analizezi mai întâi situația și să vorbim direct, după cum știm amândoi. Aș vrea să-mi spui care sunt intențiile tale, linia de acțiune pe care vrei să o urmezi și să faci niște propuneri.

Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, comentează că „eticheta diplomatică nu prevede scurgeri unilaterale ale unor [n.a. astfel de] înregistrări”.

Documentarul numit „Un preşedinte, Europa şi războiul”, a fost realizat de Guy Lagache, jurnalistul care și-a propus să dezvăluie culisele diplomației franceze din ultima jumătate de an.

Emmanuel Macron: Vladimir, în primul rând, cred că nu am spus niciodată că trebuie să avem acorduri Minsk. Nu am spus asta niciodată, nici la Berlin, nici la Kiev, nici la Moscova, nici la Paris. Am spus că sunt aplicabile doar dacă sunt respectate anumite lucruri și nu am aceeași interpretare ca tine în ultimele zile.

Vladimir Putin: Ascultă, Emmanuel. Nu înțeleg problema ta cu separatiștii. Ei au făcut măcar tot ceea ce era necesar, la insistențele noastre, pentru a iniția un dialog constructiv cu autoritățile ucrainene.

Emmanuel Macron: Deci să luăm de la capăt ceea ce ai spus, Vladimir, mai cu atenție. Primul punct al acordurilor de la Minsk prevede un dialog cu dumneavoastră. Acesta este un motiv clar. În acest context, nu există nicio prevedere ca baza discuției să fie un text înaintat de separatiști negociatorilor dumneavoastră sau să li se impună ucrainenilor să discute pe baza documentelor emise de separatiști. Ei nu respectă acordurile de la Minsk. Nu separatiștii vor face propuneri pentru legile ucrainene!

Vladimir Putin: Desigur, avem o cu totul altă interpretare a situației. În ultima noastră discuție, v-am sunat și chiar am citit articolele 9, 11 și 12 ale acordurilor de la Minsk.

Emmanuel Macron: Le-am citit pe toate. Este clar scris că guvernul Ucrainei s-a oferit să organizeze consultări în acord cu reprezentanții preexistenți ai regiunilor Donețk și Lugansk, în cadrul unui grup de contact tripartit. Este exact ceea ce ne propunem să facem. Nu știu de unde a învățat avocatul tău dreptul pentru a spune că, într-o țară suverană, legile sunt propuse de grupuri separatiste și nu de autoritățile alese democratic!

#Macron #discutie #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.