WINET – concluzii la final de proiect

După cum spunea Henry Ford „Dacă toți se mișcă în aceeași direcție, succesul este garantat”. Acest principiu a stat la baza proiectului „WINET – Comerț și inovație în industria vinului”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul operațional pentru bazinul Mării Negre 2014-2020, care a facilitat consolidarea relațiilor între toți jucătorii industriei vitivinicole din trei țări din regiunea bazinului Mării Negre: Republica Moldova, România și Bulgaria. Proiectul a reușit să devină o platformă de comunicare regională, nu doar o simplă bază de date. Astfel, sute de reprezentanți ai industriei vinicole din Moldova, România și Bulgaria au fost cooptați într-o rețea care a permis eficientizarea dialogului nu doar între companii, dar și cu autoritățile naționale, agențiile de dezvoltare, parteneri din industriile conexe și societatea civilă.

Principalul partener de implementare al proiectului este Agenția de Investiții „Invest Moldova”, aceasta fiind susținută de Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Tulcea din România și de Camera de Comerț și Industrie Stara Zagora din Bulgaria.

Pe parcursul perioadei de implementare au fost organizate o serie de evenimente printre care vizitele de schimb de bune practici, în cadrul cărora vinificatorii au avut ocazia de a împărtăși din experiența lor, de a cunoaște tehnologiile de producere și metodele de promovare pe care le utilizează vinăriile din celelalte două țări participante la proiect. Cele 6 webinare care au implicat speakeri renumiți din domeniul vitivinicol au abordat subiecte care prezintă interes în contextul actual al industriei, iar spectatorii au avut ocazia să primească de la specialiști răspunsuri la întrebări.

Proiectul a însemnat și prima conferință transfrontalieră. Astfel, comunitatea industriei vitivinicole din cele trei țări s-a reunit în cadrul evenimentului, iar cei 18 speakeri din R. Moldova, România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania au abordat la eveniment, în cadrul panelurilor de discuții, prezentărilor și sesiunilor de networking cele mai relevante subiecte din domeniul vitivinicol, au făcut analiza situației actuale a sectorului, au conturat noi perspective de dezvoltare și colaborare și au împărtășit idei despre depășirea crizei provocate în contextul pandemic.

La conferința moderată de către Directorul General Adjunct al Agenției de Investiții „Invest Moldova” și liderul proiectului WINET, Elena Oleinic – Slivinschi, au fost invitați reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipele de implementare a proiectului, producătorii și alți actori din industrie, printre invitații cu renume mondial fiind Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show și mulți alții

De asemenea, în cadrul proiectului a fost creată platforma winet.wine – instrument valoros de networking și marketing, unde producătorii din cele trei țări au ocazia să-și expună vinurile, având astfel acces la un număr mare de potențiali parteneri și cumpărători.

Mai mult, oricine este interesat de un anumit produs poate apăsa butonul „Solicită oferta” și obține informație și oferta de preț imediat. Este o punte de legătură directă între producător și potențialul partener de comerț, care permite evitarea multor pași inutili în procesul de comunicare și economisește timp și efort.

Proiectul „WINET – Comerț și inovație în industria vinului” a ridicat networking-ul clasic la un alt nivel, utlizând instrumentele digitale, pentru a crea posibilități fără precedent de dezvoltare a comerțului în industria vitivinicolă din Moldova, România și Bulgaria.

#industria vinicola #WINET #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.