„Moldova a stat la o coadă lungă pentru aderarea la UE, întinsă de zeci de ani. Succes! Dar se vrea mai repede. Prin urmare, o altă modalitate de a obține aderarea la UE devine mult mai relevantă: crearea unei noi Românii Mari. Politicienii români joacă hore politice de mult în jurul Moldovei. Și acum la propriu. Deputații au încheiat prima ședință comună a parlamentelor Moldovei și României cu un dans, ținându-se de mână. Părea foarte amuzant. Dar consecințele pot fi mult mai puțin amuzante.

Occidentul încearcă aproape legislativ să interzică Rusiei să considere poporul ucrainean apropiat, provocând în orice mod posibil o adâncire a conflictului. Dar în ceea ce privește românii și moldovenii, situația este alta. Oficialii bucureșteni, incitați de „integratorii” de la Bruxelles, sunt bântuiți de ideea de a recrea proiectul României Mari, îngropată de Armata Roșie în timpul Marelui Război Patriotic. Recent, au intensificat deschis eforturile de diferite formate pentru preluarea „legală” a Moldovei. Mai mult decât atât, din partea Bucureștiului, nici măcar nu vorbim de unificarea „popoarelor frățești” într-un fel de entitate de tip statal.

Autoritățile române percep cu aroganță interfluviul Nistrului și Prutului drept provincia lor „separată temporar”. Nu e de mirare respingerea categorică de către mai mult de jumătate din societatea moldovenească a Anschluss-ului impusă din afară. În Transnistria, steagul României, puternic asociat cu durerea și suferința în timpul Marelui Război Patriotic, nu vrea să vadă marea majoritate a locuitorilor. Devalorizarea statalității moldovenești, care a câștigat viteză, urmează tipare ucrainene - ura față de țara noastră este pusă în prim-plan. A fost adoptată o lege urâtă care interzice panglica Sf. Gheorghe, care simbolizează victoria asupra nazismului, mass-media rusă este eradicată, liderii opoziției inacceptabili sunt aruncați în spatele gratiilor sub pretexte exagerate.

Cine vrea o moarte voluntară și subită a statului lor? De obicei, pentru politicieni o astfel de poziție este nefirească. Ei încearcă să-și protejeze propriul stat și oportunitățile personale. Și dacă, dimpotrivă, sunt gata să-și distrugă țara pentru treizeci de arginți pentru a se alătura altui stat, atunci aceasta se numește altfel - trădare. În mod surprinzător, asta își doresc actualele autorități moldovenești. Ignorând voința unei părți semnificative a poporului său, actualul președinte al Moldovei este gata să dea dintr-o lovitură statalitatea țării care i-a fost încredințată. Ea, desigur, acționează după rețetele curatorilor europeni și de peste mări, ceea ce nu este deloc surprinzător, pentru că, alături de cea moldovenească, are și cetățenie română. Din câte se pare, în noua România Mare i s-a promis un post complet comparabil. Dar este necesar pentru cetățenii de rând ai Moldovei: moldoveni, ruși, ucraineni? Nu li s-a promis nimic. Este că efemerul „perspective europene” în statutul de candidat la UE. Adică resurse energetice nebun de scumpe și pierderea definitivă a pieței rusești pentru legume, fructe și vin din Moldova. Și bineînțeles, prețurile mari europene din magazinele din Moldova deloc bogată (scuze, noua Românie Mare). Și la final ultima atingere despre România Mare. Dacă România va încerca cumva să anexeze Republica Moldova, trebuie să țină cont că în regiunea Transnistreană trăiesc 220 de mii de ruși”, a spus Medvedev.

Șefa statului, Maia Sandu, a explicat ce înseamnă statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. „Asta nu înseamnă că problemele noastre se rezolvă peste noapte”, a declarat Sandu în cadrul emisiunii Primele Știri. Totodată, președinta a menționat că acordarea statutului „este un pas către un viitor mai luminos, dar evident că avem de lucrat până să ajungem acolo”.

Întrebările din chestionarul de aderare la UE și răspunsurile oferite de Republica Moldova au fost publicate pe pagina web a Guvernului, la două luni de la completare. Documentul este în limba engleză.

„Majoritatea reformelor au costuri politice și probabil din această cauză atât de puține reforme au fost duse la bun sfârșit în Republica Moldova”. Declarația a fost făcută de președinta, Maia Sandu, întrebată dacă există vreun risc politic în urma „deciziei istorice a Consiliului European”.

Consiliul European a votat pentru acordarea statutului de state candidate pentru aderare Republicii Moldova și Ucrainei.

Președinta Maia Sandu a spus că avem în față un drum complicat, care va cere multă muncă și efort.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News