Consiliul European a decis să acorde Republicii Moldova, alături de Ucraina, a statutul de țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Decizia a fost luată la Summitul liderilor UE de la Bruxelles.
Cu o zi înainte de luarea acestei decizii, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, Nicu Popescu, a declarat că, în momentul în care se recunoaște acest statut, Moldova intră pe o cale fermă de aderare la UE. „Procesul nostru de aderare va dura. Aceste reforme, consolidarea acestor reforme vor dura. Este vorba de ani de zile. Posibil un deceniu, posibil un pic mai mult. Nu știm, dar avem foarte mult, mult de lucru”, a declarat șeful diplomației.
Trei luni de la depunerea cererii până la obținerea statutului
Conducerea Republicii Moldova a semnat cererea de aderare la UE la 3 martie 2022, după Ucraina și Georgia. După transmiterea chestionarului de către Comisia Europeană, în circa o lună, autoritățile guvernamentale au reușit să completeze și să transmită răspunsurile la peste 2.100 de întrebări, ce au vizat practic toate aspectele cheie ale sistemului politic și instituțional, dar și ale cadrului de politici din Republica Moldova.
Totodată, în trei luni, Republica Moldova a fost vizitată de peste 30 de delegații de înalți oficiali din țările Uniunii Europene. Mihai Mogîldea, director executiv adjunct la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), a remarcat mobilizarea rapidă a resurselor necesare pentru acest exercițiu în rândul guvernării pentru a valorifica fereastra de oportunitate din prezent. Prin comparație, țări precum Albania sau Macedonia de Nord au avut nevoie de patru luni pentru transmiterea răspunsurilor la chestionarul de aderare, iar Bosnia de circa 14 luni.
Ministrul Nicu Popescu a declarat la postul public de televiziune că, în zilele de 23-24 iunie, (n.red. Summitul liderilor UE) Moldova face doi pași mari în direcția aderării la UE. Primul pas este recunoașterea perspectivei de aderare la UE și al doilea este recunoașterea statutului de candidat, care duce la la implementarea anumitor reforme. „În alte țări realizarea acestor doi pași au durat 7, 8 sau chiar 10 ani. Noi, în această săptămână, în parametrii relației cu UE, vom întreprinde doi pași, pentru care în unele state din Balcani a durat până în 10 ani. Este un moment foarte important, un ritm rapid de progres în relațiile noastre cu UE” , a declarat Popescu.
În prezent, statutul de state candidate au cinci țări: Albania, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Muntenegru.
| Țara | a depus solicitarea | a obținut statutul de candidat |
| Albania | 2009 | 2014 |
| Macedonia de Nord | 2004 | dec. 2005 |
| Serbia | dec. 2009 | 2012 |
| Muntenegru | dec. 2008 | 2010 |
| Turcia | 1987 | 1999 |
Ce avantaje va avea Republica Moldova de la statutul candidată de aderare la UE
În primul trebuie de accentuat că statutul de țară candidată de aderare la UE este un element obligatoriu al căii către calitatea de membru deplin. Dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE nu înseamnă începerea negocierilor. Din nou, exemple: Albania a dobândit statutul de candidat în 2014, iar negocierile asupra acestuia au început abia în 2020. Macedonia de Nord așteaptă negocieri de 15 ani.
Statutul de candidat nu înseamnă trecerea țării la moneda UE sau primirea de către cetățenii săi a unor condiții speciale de trai și muncă în țările UE (cu excepția cazului în care este prevăzut prin acorduri suplimentare), dar oferă avantaje de imagine, financiare și umanitare.
Avantaje statutului de stat candidat:
- Consolidarea juridică a viitorului european al Moldovei
Este un prim pas oficial pe drumul către aderarea la UE. Aceasta înseamnă că Moldova îndeplinește deja un număr semnificativ de criterii propuse pentru candidați, dar urmează să mai lucreze la anumite capitole. În cazul nostru, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, este vorba despre reforma cuprinzătoare a sistemului de justiție, consolidarea luptei împotriva criminalității organizate, realizarea reformelor și oferirea servicilor publice de calitate, consolidarea protecției drepturilor omului.
- Transformări și reforme în toate domeniile
Candidatul trebuie să-și alinieze legislația cu legislația UE, precum și să implementeze reforme politice, sociale, economice, judiciare și administrative, care vor îmbunătăți calitatea vieții populației. „Logica procesului de aderare este că statele care urmează să adere trebuie să ajungă la standarde de viață, de funcționalitate a instituțiilor europene, or aceste aceste lucruri costă. Treptat, nu imediat, UE va veni cu finanțări sporite, care ne vor permite să dezvoltăm Moldova mai rapid împreună cu partenerii noștri europeni”, spune Nicu Popescu.
- Moldova va deveni mai atractivă pentru investitori
Potrivit experților de la centrul analitic „Нова Європа” din Ucraina, experiența arată că, în perioada de pre-aderare, țările încep să crească PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare. Și acest lucru se întâmplă nu numai datorită sprijinului financiar din partea UE, ci și datorită creșterii investițiilor străine directe. Din motive evidente, intrări mari de investiții apar imediat după aderarea țărilor la comunitatea europeană: când noii veniți deja au implementat reformele necesare și și-au armonizat legislația cu standardele UE. Totuși, datele arată că afluxul de investiții în unele state, cum ar fi Polonia sau Cehia, a început chiar în perioada de preaderare. De asemenea, exemplul unor țări din Balcanii de Vest, care au statut de candidat, demonstrează creșterea investițiilor aflate deja în fazele incipiente ale integrării în UE. În plus, Uniunea Europeană stimulează suplimentar investițiile în regiune prin programe separate.
- Moldova va avea acces la fonduri de pre-aderare
Anterior, pregătirea țărilor din Europa Centrală și de Est pentru aderare era finanțată printr-o serie de programe și instrumente: PHARE, PHARE CBC, ISPA, SAPARD, CARDS.
După aderarea Croației în 2007, UE a introdus Instrumentul pentru Asistența de Preaderare (IAP). O astfel de asistență poate fi oferită prin granturi, investiții sau ca asistență tehnică. Pentru 2021-2027, pachetul bugetar IAP este de 14,162 miliarde euro. Fondul are o listă solidă de priorități, însă obiectivul principal al programului este investițiile în sfera socio-economică a ţările candidate. Deci, aceste fonduri de preaderare ajută ca țările să-și atingă propriile obiective, inclusiv o situație economică durabilă, aprovizionarea cu energie, transportul, mediul și schimbările climatice.
- Noi căi de soluționare pașnică a conflictului transnistrean.
„În paralel cu procesul de europenizare a țării noastre, va continua lucrul de reintegrare a țării prin dialog, diplomație, persuasiune, prin discuții cu autoritățile de facto din raioanele de Est. Evident, nu putem prezice cum vor evolua aceste discuții, dar Moldova rămâne ferm atașată ideii că acest conflict trebuie reglementat doar prin dialog și diplomație”, afirmă ministrul Popescu. Autoritățile speră ca beneficiile integrării europene, resimțite și de concetățenii din stânga Nistrului, să sporească dorința autorităților din stânga Nistrului de a se integra în UE. „ Eu n-am văzut cetățeni ai R. Moldova, inclusiv din stânga Nistru, care nu își doresc drumuri europene, spitale europene. Beneficiile europene trebuie să fie resimțite de toți cetățenii”, spune Nicu Popescu.
În loc de concluzii
Înainte de Summitul liderilor UE, președinta Republicii Moldova Maia Sandu a publicat un articol în publicațiile El Pais, Le Figaro, Die Welt, Le Soir, Gazeta Wyborcza, Publico, La Repubblica și G4Media, în care a vorbit despre acordarea statutului de țară candidată pentru Republica Moldova ca despre o oportunitate geopolitică.
„O Moldovă europeană va aduce mai multă stabilitate în Estul Europei, va dezvolta comerțul și va extinde prosperitatea regiunii. Statutul de țară candidată ne oferă, de asemenea, oportunitatea de a găsi o soluționare pașnică a conflictului transnistrean, permițându-ne să reintegrăm regiunea și să ne consolidăm în continuare Moldova. Dar, cel mai important, o Moldovă europeană va contribui la atingerea obiectivului de bază al Uniunii Europene – menținerea păcii pe continent”, a comentat președinta Maia Sandu.
Șefa statului a precizat că multe dintre reformele cerute de UE sunt chiar schimbările pe care le cer de la guvernare cetățenii noștri. „Nu cerem scurtături și nu așteptăm concesii. În aceste vremuri grele, Republica Moldova cere doar șansa de a se dezvolta și de a da speranță cetățenilor săi. Speranța că Moldova poate fi mai sigură, mai democratică și mai pașnică. Speranța că oamenii se pot întoarce în continuare într-o Moldovă liberă și pro-europeană”, a subliniat Maia Sandu.
