Primul dosar de încălcare a accesului la informații, comunicat de CtEDO țării noastre: Vizează o listă de judecători și Președinția din timpul lui Timofti

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Republicii Moldova, la 14 iunie 2022, cererea Centrului de Investigații Jurnalistice versus Republica Moldova. Cererea se referă la refuzul accesului la informațiile deținute de Președinția de la Chișinău, pe vremea când șef de stat era Nicolae Timofti. Informația a fost făcută publică de avocatul CIJ în fața Înaltei Curți, Valeriu Pleșca.

Foto: Colaj UNIMEDIA
Potrivit avocatului, prin două solicitări de acces la informații, asociația reclamantă a cerut Aparatului Președintelui Republicii Moldova să-i pună la dispoziție informații de interes public.

„Prima solicitare viza actele trimise de Preşedinţia Republicii Moldova (perioada 2001-2015) în adresa Consiliului Superior al Magistraturii, prin care au fost respinşi candidaţii la funcţia de judecător, preşedinte sau vicepreşedinte de instanţe judecătorești și judecătorii care urmau să fie promovaţi la curţile de apel.

Prin cea de-a doua solicitare, Asociația reclamantă a cerut să-i fie pusă la dispoziţie biografiile și meritele faţă de statul Republica Moldova ale persoanelor care au fost decorate cu distincţii de stat, din anul 2001 până în 2015.

Furnizarea informației, cerută prin ambele solcitări, a fost refuzată.

În instanțele judecătorești naționale, cererea de chemare în judecată, înaintată de asociația reclamantă împotriva Aparatului Președintelui Republicii Moldova, referitor la contestarea actelor de nefurnizare a informației oficiale, a fost respinsă. Judecătorii au motivat că, comunicarea informațiilor solicitate ar fi fost contrară dispozițiilor legale care protejează datele cu caracter personal și secretul de stat.

În fața Curții, asociația reclamantă a invocat încălcarea art. 10 din Convenție, susținând că refuzul autorităților de a-i furniza informațiile solicitate a constituit o ingerință ilegală și disproporționată în libertatea sa de a primi și a comunica informații de interes public”, a menționat Valeriu Pleșca.

Întrebările adresate de către Curte părților sunt următoarele:

- A existat o ingerință în libertatea de exprimare a asociației reclamante și în special, în dreptul său de a primi și a comunica informații în sensul articolului 10 § 1 din Convenție?

- Dacă da, a fost această ingerință prevăzută de lege și necesară în sensul articolului 10 § 2 din Convenție?


Pub