Cea mai puternică economie din UE amenințată de recesiune pe măsură ce criza gazelor ruseşti se adânceşte

Germania se va confrunta cu recesiunea în cazul în care livrările de gaze ruseşti, deja în scădere, se vor opri complet, a avertizat marţi un organism industrial, în timp ce Suedia s-a alăturat listei tot mai mari de naţiuni care au elaborat planuri de urgenţă pentru a face faţă crizei energetice.

Ţările Uniunii Europene, de la Marea Baltică, în nord, până la coasta Adriaticii, în sud, au conturat măsuri pentru a face faţă unei crize de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina, scrie Reuters.

UE se baza pe Rusia pentru până la 40% din necesarul său de gaze înainte de război – ajungând la 55% în cazul Germaniei – lăsând un gol uriaş de umplut pe o piaţă globală a gazelor deja problematică. Unele state au revenit, ca răspuns temporar, asupra planurilor de închidere a centralelor electrice pe cărbune.

Preţurile globale la gaze au crescut vertiginos, ducând inflaţia în creştere şi mai mare şi creând o durere de cap şi mai mare pentru factorii de decizie politică.

Asociaţia industrială germană BDI şi-a redus marţi prognoza de creştere economică pentru 2022 la 1,5%, revizuind-o în scădere de la 3,5% cât se aştepta înainte de război. Aceasta a declarat că o oprire a livrărilor de gaze ruseşti ar face inevitabilă recesiunea.

Gazul rusesc este în continuare pompat prin Ucraina, dar la o rată redusă, iar conducta Nord Stream 1 pe sub Marea Baltică, o rută vitală de aprovizionare a Germaniei, funcţionează la o capacitate de doar 40%, ceea ce, potrivit Moscovei, se datorează faptului că sancţiunile occidentale împiedică reparaţiile. Europa spune că acesta este un pretext pentru a reduce fluxurile.

Germania, la fel ca Danemarca, Austria, Olanda, Italia şi altele, a activat prima etapă de avertizare timpurie din planul său în trei etape pentru a face faţă unei crize de aprovizionare cu gaze.

Ca parte a planurilor de urgenţă, autoritatea germană de reglementare a gazelor, Bundesnetzagentur, a dezvăluit detaliile unui nou sistem de licitaţie care va începe în următoarele săptămâni pentru a încuraja producătorii – în special cei care folosesc gazul în procese cu temperaturi ridicate – să consume mai puţin.

Dar reglementatorul a declarat că nu este momentul să declare o urgenţă totală, sau a treia etapă a planului său de criză, care ar urma ca ţara să raţionalizeze gazul pentru industrie pentru a proteja serviciile vitale şi gospodăriile.

Europa se grăbeşte să umple din nou instalaţiile de stocare a gazelor, în prezent pline în proporţie de 55%, pentru a îndeplini un obiectiv la nivelul UE de 80% până în octombrie şi de 90% până în noiembrie, un nivel care ar ajuta blocul comunitar să treacă iarna în cazul în care livrările ar fi încetinite în continuare sau ar fi oprite.

Însă reducerea fluxurilor gazoductului Nord Stream 1 şi întreruperile la un important producător american de gaze naturale lichefiate care asigura livrări către Europa au făcut ca aceste obiective să fie mai greu de atins.

Preţul de referinţă al gazelor pentru Europa se tranzacţiona marţi în jurul valorii de 123 de euro (130 de dolari) pe megawatt oră (MWh), sub vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% mai mare decât în urmă cu un an.

Preţul european foarte ridicat a atras mai multe încărcături de GNL, dar naţiunile europene nu dispun de infrastructura necesară pentru a-şi satisface toate nevoile din GNL, în timp ce piaţa globală de GNL este deja tensionată.

De asemenea, Europa caută mai multe livrări prin conducte de la proprii producători, cum ar fi Norvegia, şi de la alte state, cum ar fi Azerbaidjanul.

Suedia, în ciuda faptului că este un mic utilizator de gaz, s-a alăturat totuşi altora marţi, declanşând prima etapă a planului său de combatere a crizei energetice.

Agenţia de stat pentru energie a declarat că aprovizionarea a rămas robustă, dar mişcarea sa a semnalat „actorilor din industrie şi consumatorilor de gaze conectaţi la reţeaua de gaze din vestul Suediei, că piaţa gazelor este tensionată şi că ar putea apărea o situaţie de deteriorare a aprovizionării cu gaze”.

#gaz #recesiune #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Jumătate dintre companiile imobiliare din Europa Centrală (49%) estimează că investițiile în domeniu vor crește în acest an și doar 19% se așteaptă la o scădere (față de 51% în 2023), pe fondul îmbunătățirii percepției cu privire la potențialul de creștere din această piață, potrivit studiului Deloitte Real Estate Confidence Survey for Central Europe 2024, citat în comunicatul de presă.

„De altfel, 40% din participanții la studiu anticipează o creștere a activității pe piață în acest an, față de 15% cu un an în urmă, iar proporția celor care prevăd o scădere s-a redus la 16%, de la 57% în 2023. În acest context, investitorii intenționează să se concentreze pe proiecte noi (31%) sau pe atragerea de fonduri pentru plasamente viitoare (19%). O treime dintre aceștia se așteaptă ca eficiența portofoliului lor să se îmbunătățească, de două ori mai mulți decât cei care estimează o deteriorare a acesteia. Sectorul industrial este în continuare perceput ca fiind cel mai competitiv (31%), urmat de cel rezidențial (21%)”, potrivit studiului Deloitte.

Conform comunicatului, în rândul dezvoltatorilor, cea mai importantă tendință în 2024 pare a fi reprofilarea pe alte segmente ale pieței, având în vedere că un sfert dintre aceștia iau în calcul o astfel de schimbare. Acest trend se manifestă cel mai pregnant printre dezvoltatorii de birouri și de spații comerciale – trei sferturi, respectiv jumătate dintre aceștia susțin că se vor concentra pe alte sectoare în 2024 (în principal active cu destinație mixtă sau proiecte rezidențiale pentru închiriere). Printre provocările cu care se confruntă dezvoltatorii în acest an se remarcă cele legate de finanțare (26%), urmate de cele care implică achiziția de terenuri pentru dezvoltări viitoare (23%), în perspectiva redresării economice, și de comercializare (18%).

„Temperarea activității din piața de birouri se remarcă și în România, încă din 2023, iar tranzacțiile care încă se mai derulează au ca obiect renegocierea contractelor de închiriere, cu accent pe flexibilizarea clauzelor, sau prelungirea perioadei contractuale. În schimb, în privința proiectelor de tip retail, piața locală se diferențiază de cea regională, dat fiind că există multe proiecte în derulare și apetit crescut pentru investiții pe acest segment, stimulate de perspectiva reducerii inflației și, implicit, de creșterea puterii de cumpărare a populației. Segmentul industrial beneficiază de perspective de creștere, date fiind situația geo-politică, stocul insuficient de astfel de spații la nivel național și fenomenul de friendshoring, respectiv tendința globală și regională de relocare sau, respectiv, de construire a diverselor unități de producție în statele aliate din punct de vedere politic”, a declarat Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal, lider al serviciilor de consultanță pentru sectorul imobiliar în cadrul Deloitte România.

Deloitte derulează Real Estate Confidence Survey for Central Europe începând din 2019 pentru a afla percepția profesioniștilor din domeniu cu privire la evoluția pieței în regiune. La sondaj participă trei categorii de respondenți, respectiv dezvoltatori, investitori și consultanți specializați în domeniul imobiliar. La ediția din acest an au participat, în principal, jucători din Polonia (33%), Cehia (24%), Ungaria (10%), iar 24% dintre participanți operează pe mai multe piețe din Europa Centrală.