Dezastru pentru președintele Macron. Rezultatele alegerilor îi taie aripile

Rezultatele alegerilor din Franța, de duminică, arată că președintele Emmanuel Macron va avea mari probleme. Reformele pe care el le-a propus sunt în mare pericol, pentru că nu vor avea susținere.

Sunt rezultate oficiale după alegerile din Franța, partidul „Alianţa Împreună!”, care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron, nu va mai avea majoritate parlamentară. Formațiunea politică a obţinut doar 245 de locuri în Adunarea Naţională, iar asta înseamnă mult sub cele 289 de care avea nevoie pentru o majoritate absolută.

Coaliţia de stânga, Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială, care e condusă de Jean-Luc Mélenchon, a obţinut 131 de locuri, la scrutinul de duminică, iar formaţiunea de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională, a fostei candidate la preşedinţie Marine Le Pen, 89 de locuri.

Acest rezultat este mai mult decât îngrijorător pentru Emmanuel Macron. Reformele sale, pe care le propusese în domeniul fiscal și al pensiilor nu au fost acceptate de mulți dintre francezi și sunt în pericol de-a nu fi adoptate.

Rezultatul scrutinului parlamentar înseamnă și un mare pas în spate pentru preşedintele Emmanuel Macron, care a obţinut acum două luni un nou mandat în fruntea țării.

Unii analiști din Hexagon spun că președintele nu mai are, în aceste condiții, decât o singură opțiune: „Dizolvarea Adunării Naționale într-un an”, în fața unui parlament „inutil și neguvernabil”.

Dizolvarea Adunării Naționale, care este prevăzută la articolul 12 din Constituție, ar putea fi folosită de președintele Emmanuel Macron pentru a convoca noi alegeri cu scopul de a obține o majoritate absolută.

Cu un număr de 247 de deputați și o majoritate foarte relativă, guvernul nu are garanția că își va trece proiectele de lege în Adunarea Națională în următorii cinci ani.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#alegri #Macron #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.