10 motive de ce să te duci duminică la Marșul Pride

Duminică, 19 iunie, va avea loc Marșul Solidarității pentru drepturile persoanelor LGBT+. De aceea, noi ne-am propus să colectăm 10 motive pentru care să mergi la acest Marș al Solidarității.  

Îți povestim despre 10 oameni cu istorii răvășitoare. Unii dintre ei s-au sinucis, pentru că nu au mai putut suporta calvarul construit cu „iscusință” de către cei din jur, iar alții și până astăzi sunt răniți de discriminare și homofobia societății, dar și de legile care nu le permit să se bucure de drepturile pe care ar trebui să le aibă orice cetățean al Republicii Moldova.  

1/ 

Felis a fost o adolescentă transgender care s-a sinucis în această primăvară. Avea doar 16 ani. Ea a fost victima bullyingului în cele două școli în care a învățat. La un moment dat, adolescenta ar fi fost și bătută de colegi din cauza identității sale de gen. De cele mai multe ori, profesorii erau ostili față de ea și refuzau să o numească la genul feminim, așa cum se identifica. 

Felis avea depresie și a avut câteva tentative de suicid, motiv pentru care a fost luată la evidența medicului psihiatru.  

2/ 

În 2010, un tânăr de 27 de ani s-a sinucis după ce doi polițiști l-au umilit și înjurat pe el și pe prietenul lui, din cauza faptului că era homosexual. Cei doi polițiști i-au somat pe cei doi tineri să iasă dintr-un veceu public și i-au urcat într-o mașină de serviciu, unde au continuat să adreseze injurii la adresa minorităților sexuale.  

După acest incident, tânărul a mers acasă, și-a sunat mama și i-a cerut iertare pentru că era homosexual. Ulterior, acesta s-a sinucis.

3/ 

Marin Pavlescu este tânărul care a refuzat să se întoarcă la armată după un scurt concediu, pentru că a fost hărțuit din cauza orientării sale sexuale.  

Citește și: Ministerul Apărării vs Marin Pavlescu. 5 lucruri evidente care trebuie puse în discuție 

Refuzul de a reveni în unitatea militară, conform legii, este considerată dezertare și se pedepsește penal. Totuși, procuratura municipiului Chișinău a refuzat pornirea urmării penale pe numele lui Marin.  

Mai mult, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în Republica Moldova a constatat faptul că compania la care Marin a vrut să se angajeze, însă l-a refuzat, a făcut o discriminare în câmpul muncii pe criteriu de orientare sexuală. 

4/

R. este un adolescent gay care locuiește într-un sat din Moldova. El este partenerul lui Marin Pavlescu, soldat discriminat în Armata Națională. O discuție telefonică dintre cei doi a fost făcută publică în rândul superiorilor. Reprezentanții Ministerului Apărării au identificat persoana cu care a discutat Marin și i-au chemat pe părinții acestuia. Părinții lui R. au fost interogați despre relația dintre cei doi tineri.  Anume atunci ei au aflat despre orientarea sexuală a fiului său. Ulterior, băiatul a fost supus violenței fizice, verbale și psihologice din partea propriilor părinți. În urma acestui incident, R. a avut mai multe tentative de suicid. Orientarea sexuală a băiatului a devenit cunoscută întregului sat. La scurt timp după asta, adolescentul a fost agresat fizic, în repetate rânduri, de către consăteni.

5/ 

Irina a avut curajul să spună lumii întregi că nu se identifică cu genul pe care l-a primit la naștere. Deși în acte continuă să aibă numele vechi și să fie menționată de gen masculin, Irina continuă să se simtă femeie și să se identifice anume cu acest gen. Asta în pofida criticilor și presiunii pe care o face societatea asupra ei. Tânăra visează să-și schimbe actele, care să-i permită să se simtă cu drepturile depline, însă, această procedură este de lungă durată și anevoioasă.  

6/  

A., este o tânără lesbiană. Colegul ei de muncă a încercat să o violeze pentru „a-i corecta orientarea sexuală”. Tânăra a depus o plângere la poliție. Deocamdată nu știm cu ce s-a finalizat plângerea.

7/

În 2020, un tânăr a fost maltratat și pus să îmbrace pe cap și să mănânce prezervative pentru că ar fi homosexual. Tânărul a fost oprit și împins într-o mașină în timp ce mergea pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, în Chișinău. A fost dus pe Calea Basarabiei unde a fost supus unor tratamente umilitoare și bătut.  

„Când am început să fug, unul m-a ajuns din urmă. Iar când m-am trezit, nu mai țineam minte ce s-a întâmplat. Posibil, m-a lovit, m-a bătut… Când mi-am revenit, eram murdar de țărnă și-mi curgea sânge din gură și din ochi. Mai mult nu țin minte nimic”, le-a spus băiatul jurnaliștilor de la Ziarul de Gardă.   

8/ 

Andrei a plecat din Republica Moldova, știind că asta este unica șansă la o viață normală. A povestit despre asta în podcastul Anastasiei Condruc „Transplant”. Andrei a plecat după ce și-a dat seama că acasă nu va putea avea o relație fără ca să fie judecat pentru orientarea sa sexuală, fără să fie discriminat.  

9/ 

Eugenia (nume schimbat) este o femeie transgen din Moldova, despre care am scris în reportajul „Străinul din oglindă” 

Eugenia vrea ca toată lumea să i se adreseze cu prenume feminin. Nu-i place să vorbească despre numele care îi este scris în buletin. O doare că din cauza documentului de identitate îi este greu să se angajeze și să se prezinte femeie, cât timp în acte este identificată ca bărbat. Iar birocrația pare că nu vrea să-i ajute pe cei ca Eugenia, pentru schimbarea buletinului de identitate fiind nevoie chiar de hotărârea instanței de judecată. 

Visează ca drepturile persoanelor transgen să fie respectate. „Problema e că oamenii nu sunt informați. Iar acest lucru îi face să fie agresivi și să respingă lucrurile noi, pe care nu le înțeleg. Nu vreau ca oamenii să mă susțină, dar să nu mai judece și să nu rănească pe cei diferiți de ei”. 

10/ 

 T. este un tânăr gay care a fost hărțuit de mama și tatăl lui vitreg din cauza orientării sale sexuale. Anul trecut, în toamnă, a fost chemat la poliție, pentru că mama lui a depus o plângere mincinoasă împotriva lui. Mama voia să-și alunge fiul de acasă. Mai mult, ea i-a luat toate actele și a refuzat să i le întoarcă. 

După ce băiatul a fost alungat de acasă, mama a mai scris încă o plângere mincinoasă la poliție despre acțiuni pe care T. nu le-a comis. Tânărul a fost consultat de specialiștii de la Centrul de Informații GENDERDOC-M și a mers la poliție unde le-a explicat situația. Mai mult, a depus o plângere împotriva mamei lui pentru faptul că i-a luat actele. După ce a fost făcut un proces verbal, mama și-a retras propria plângere.  


Atitudinea pozitivă și foarte pozitivă a chișinăuienilor față de persoanele LGBT+ a crescut cu 4% față de 2019, conform studiului efectuat de Magenta Consulting, la comanda Centrului de Informații GENDERDOC-M, în perioada martie – aprilie 2022. Numărul persoanelor care au o atitudine negativă sau foarte negativă față de persoanele LGBT+ este de 33% față de 55% în 2019. 

Imagine simbol de la un Pride din Copenhaga

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.