Covid-19 și reducerea riscurilor. 5 lecții învățate pe timp de pandemie

Una dintre principalele lecții ale celor doi ani de pandemie este importanța politicii de reducere a riscurilor, care și-a demonstrat capacitatea de a micșora șansele de dezvoltare a unei forme grave a bolii. Specialiștii spun că această abordare nu este una nouă și că, fără să cunoaștem acest lucru, am implementat reducerea riscurilor în mai multe domenii ale vieții noastre cotidiene, relatează timpul.md.

Foto: COVID-19

Procesul a fost impulsionat inclusiv de pandemie, în condițiile în care am ajuns să ne gândim mai mult la propria sănătate și la siguranța noastră.

1. Rolul vaccinurilor

Vaccinarea protejează persoanele imunizate și pe cei din jur, reducând riscul de răspândire a bolilor în rândul membrilor familiei, colegilor de școală, prietenilor, vecinilor și altor persoane din comunitate, inclusiv a celor vulnerabile din punct de vedere imunitar.

Atunci când suficiente persoane dintr-o populație sunt imune la o boală infecțioasă, este puțin probabil ca boala să se răspândească de la o persoană la alta. Acest lucru este cunoscut sub numele de „imunitate comunitară".

Potrivit specialiștilor, anume ei îi datorăm în mare parte declinul pandemiei. Datele Ministerului Sănătății arată că, în Republica Moldova, peste 1 milion de persoane sunt imunizate prin schema completă de vaccinuri, iar după doi ani de pandemie numărul îmbolnăvirilor a scăzut semnificativ, astfel încât toate restricțiile au fost scoase.

2. Buna igienă face diferența

La început de pandemie, printre cele mai răspândite sfaturi ale doctorilor era să acordăm atenție igienei și să ne spălăm pe mâini cât mai des. Aceste îndemnuri au avut efecte în toată lumea, reușind să determine apariția unor fenomene interesante.

De exemplu, mulți au dezvoltat o nouă rutină de a purta cu ei dezinfectant pentru mâini atunci când se aflau în afara casei.

Igiena eficientă a mâinilor nu este doar o măsură cheie pentru prevenirea răspândirii virusului, ci și pentru reducerea poverii infecțiilor asociate asistenței medicale și a răspândirii rezistenței antimicrobiene. Astfel, un studiu efectuat în cadrul spitalelor a arătat că igiena mâinilor s-a îmbunătățit până la 60% după începerea pandemiei.

3. Reducerea riscurilor în combaterea viciilor

Apariția virusului Covid-19 a fost un motiv pentru autoritățile din sănătate publică să se concentreze inclusiv pe provocările legate de combaterea viciilor, mai ales că pandemia a provocat unele tendințe îngrijorătoare.

În 11 țări pentru care sunt disponibile date, 43% dintre persoane au raportat o creștere a frecvenței consumului de alcool, în comparație cu un sfert dintre adulții care și-au redus consumul.

Modificările în privința fumatului în timpul primelor faze ale pandemiei Covid-19 din 2020 au fost foarte mixte. 31 de studii efectuate printre aproximativ 270 de mii de participanți din 24 de țări au arătat că rata persoanelor care fumau în timpul pandemiei a fost mai mică decât cea anterioară. Dintre persoanele care fumau, 21% au fumat mai puțin, 27% au fumat mai mult, iar 4% au raportat că au renunțat la fumat. Dintre persoanele care nu fumau, 2% au început să fumeze în timpul pandemiei.

Este cunoscut faptul că fumatul cauzează leziuni ale plămânilor și căilor respiratorii, afectează sistemul imunitar, reducând capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor și este foarte dăunător pentru sistemul cardiovascular.

Întrucât Covid-19 este o boală cauzată de un virus respirator, persoanele care fumează au, în general, un risc crescut de a contracta infecția respiratorie și de a avea simptome mai severe odată infectate.

În legătură cu acest fapt, în anumite țări s-au intensificat politicile de reducere a riscurilor asociate fumatului. Astfel, fumătorii care nu au putut renunța la țigări au fost îndemnați să minimizeze riscurile pentru sănătate alegând alternative mai puțin nocive, care exclud arderea tutunului. Produsele fără fum precum țigările electronice sau dispozitivele de încălzire a tutunului ar emite cu 95% mai puține substanțe nocive decât țigările convenționale și reprezintă un instrument de reducere a daunelor pentru sănătate în mai multe state din lume.

4. Alimentație echilibrată și sport

Practicarea activității fizice a fost corelată în mod pozitiv de obiceiurile alimentare mai sănătoase în timpul pandemiei provocate de Covid-19. Potrivit unui studiu efectuat în rândul a 1.929 de participanți, creșterea consumului de fructe în timpul carantinei a fost observată la 25,9% dintre persoane. Creșterea consumului de legume a fost raportată de 26,6% dintre participanți.

În ceea ce privește obiceiurile nesănătoase, 18,8% dintre toți respondenții au raportat creșterea consumului de alimente prăjite în timpul Covid-19. Creșterea consumului de dulciuri a fost cea mai des raportată schimbare, 42,5% dintre respondenți indicând acest comportament. Cei identificați ca fiind inactivi din punct de vedere fizic au raportat acest comportament mai frecvent.

5. Sănătatea mintală, o prioritate

Problemele de sănătate mintală nu sunt noi, dar pandemia Covid-19 a accelerat rapid profunzimea și amploarea crizei.

Începând cu martie 2020, prevalența anxietății și a depresiei a crescut și, în unele țări, chiar s-a dublat. Perioadele în care au fost raportate cele mai mari rate de suferință psihică au fost corelate cu perioadele de intensificare a pandemiei provocate de Covid-19, a deceselor și a măsurilor stricte de izolare, arată statisticile.

În primul an de pandemie, prevalența globală a anxietății și depresiei a crescut masiv cu 25%, potrivit unui raport științific publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Partea bună a lucrurilor este că pandemia a accelerat eforturile de lungă durată ale comunităților profesionale de sănătate mintală și de îngrijire a sănătății fizice de a destigmatiza problemele de sănătate mintală și de a normaliza căutarea ajutorului pentru acest tip de probleme.

De la începutul pandemiei, peste 522 de milioane de cazuri de îmbolnăvire au fost confirmate și peste șase milioane de decese la nivel mondial. În Republica Moldova au fost înregistrate peste 518 mii de îmbolnăviri și mai mult de 11.500 de decese.


Pub