Gigantul american de cosmetice Revlon cere intrarea în faliment

Compania de cosmetice Revlon, înfiinţată în 1932 de fraţii Charles şi Joseph Revson şi Charles Lachman, a pierdut în ultimii ani spaţiu pe rafturi şi vânzări în favoarea unor startup-uri susţinute de celebrităţi precum Kylie Cosmetics al lui Kylie Jenner şi Fenty Beauty a Rihannei.

Cunoscută pentru lacurile de unghii şi rujurile sale, compania în vârstă de 90 de ani a enumerat active şi pasive cuprinse între 1 şi 10 miliarde de dolari într-un dosar depus miercuri la tribunal unde a cerut intrarea în faliment, scrie ZF.

„Mărcile din portofoliul său sunt puţin mai vechi şi nu oferă hype-ul pe care îl caută clientul contemporan”, a declarat Thomai Serdari, profesor de marketing la New York University.

De asemenea, compania a fost afectată de probleme de aprovizionare, agravate de pandemia COVID-19. Penuria de produse rezultată a fost un alt factor important în alunecarea spre faliment, iar analiştii au spus că este puţin probabil ca acestea să fie rezolvate pe termen scurt.

În schimb, Coty Inc a câştigat cotă de piaţă prin investiţii masive pentru a îmbunătăţi aprovizionarea.

Revlon, care a început prin a vinde lac de unghii, a fost vândută către MacAndrews & Forbes în 1985 şi a devenit publică 11 ani mai târziu.

Revlon a cumpărat Elizabeth Arden, care deţine mărci precum Britney Spears Fragrances şi Christina Aguilera Fragrances, într-un pariu de 870 de milioane de dolari pentru îngrijirea pielii în 2016.

Dar vânzările companiei au rămas în urmă de-a lungul anilor, iar în 2021 au scăzut cu 22% faţă de nivelul din 2017.

Compania a precizat că niciuna dintre unităţile sale internaţionale, cu excepţia Canadei şi a Marii Britanii, nu face parte din procedura de faliment deschisă.

#Revlon #faliment #cosmetica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Preţul aurului a continuat să se situeze aproape de maximele record la câteva zile după ce tensiunile din Orientul Mijlociu au explodat, sporind interesul investitorilor pentru activele sigure, scrie CNBC.

Preţul aurului a înregistrat recent o nouă creştere record ajungând până la la 2.383 de dolari pe uncie (28 de grame), iar analişti sunt de părere că mai este loc de creştere, în cele mai optimiste scenarii ajungând la 3.000 de dolari.

„Raliul recent al aurului a fost impulsionat de tensiunea geopolitică şi coincide cu niveluri record ale indicilor de acţiuni”, subliniază gigantul american Citibank într-un raport.
Cererea pentru activul de refugiu a crescut pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, după ce Iranul a lansat peste 300 de drone şi rachete direct asupra Israelului – majoritatea fiind interceptate, datorită sistemului de apărare antiaeriană Iron Dome.
Observatorii pieţei monitorizează îndeaproape o potenţială ripostă din partea statului evreu, care a promis să „ceară un preţ” din partea Iranului.

O ripostă semnificativă ar putea duce la un conflict mai amplu, ceea ce ar declanşa, în consecinţă, noi investiţii în aur, precum şi o revenire a preţului petrolului şi o întărire a dolarului american, a declarat Bartosz Sawicki, analist de piaţă la firma de servicii financiare Conotoxia fintech.

Aurul, care îşi păstrează valoarea de investiţie ce oferă acoperire împotriva inflaţiei, tinde să aibă performanţe bune în perioadele de incertitudine economică, când investitorii se îndepărtează de activele mai riscante, cum ar fi acţiunile.

Preţul lingourilor a atins vinerea trecută un maxim istoric de 2.448,80 dolari pe uncie în cursul zilei.

Preţul aurlui a fost în plină ascensiune de la începutul anului, urcând cu peste 15% de la începutul anului până în prezent, pe fondul unui cocktail de factori, printre care se numără o explozie a băncilor centrale la nivel mondial, tensiunile geopolitice şi aşteptările privind reducerea ratelor de către Rezerva Federală a SUA.

Preţul aurului are, de obicei, o relaţie inversă cu ratele dobânzilor. Pe măsură ce ratele dobânzilor scad, aurul devine mai atractiv în comparaţie cu activele cu venit fix, cum ar fi obligaţiunile, care ar aduce randamente mai slabe.

Inflaţia peste aşteptări din martie a împins înapoi aşteptările pieţei privind o reducere a ratelor până în septembrie, iar acum se aşteaptă la două reduceri de rate în loc de trei.

Săptămâna trecută, Goldman Sachs a vorbit despre piaţa aurului ca fiind înr-un „bull market de nezdruncinat” şi şi-a revizuit în creştere ţinta de preţ pentru metalul galben de la 2.300 de dolari pe uncie la 2.700 de dolari până la sfârşitul anului.