Financial Times: Datoriile ridicate fac economia mondială mai fragilă decât era cu peste 40 de ani în urmă

16 Iun. 2022, 08:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
16 Iun. 2022, 08:44 // Actual //  Lupu Eduard

Nivelurile extrem de ridicate ale datoriilor fac economia mondială mai fragilă decât era cu peste 40 de ani în urmă, scrie Martin Wolf, editorialist la Financial Times.

Inflaţie neaşteptat de mare, răz­boaie în mari regiuni producătoare de materii prime, salarii reale în scă­dere, încetinire a creşterii economice, temeri legate de înăsprirea politicii monetare şi turbulenţe pe pieţele de acţiuni, toate acestea se manifestă în economia mondială în zilele noastre. Acestea erau caracteristicile domi­nan­te ale economiei mondiale şi în anii ’70.

Perioada respectivă a luat sfârşit la începutul anilor ’80, cu o înăsprire monetară brutală în SUA, o redu­cere puternică a inflaţiei şi un val de crize ale datoriilor în ţările aflate în curs de dezvoltare. Perioada a fost de aseme­nea urmată de schimbări uria­şe de politică economică: modelul econo­mic keynesist a fost îngropat, pieţele muncii au fost liberalizate, companiile de stat au fost privatizate, iar econo­miile au fost deschise pentru comerţ.

Cât de apropiate sunt paralelele, în special cu anii ’70? Care sunt diferenţele? Şi putem învăţa din greşelile de atunci? Raportul Global Economic Prospects al Băncii Mondiale publicat recent încearcă să găsească răspunsuri la aceste între­bări, arată editorialistul FT.

Paralelele sunt clare, ca şi dife­renţele. Nu în ultimul rând, sunt gre­şeli de evitat: un optimism exagerat, o atitudine prea relaxată faţă de in­flaţia crescută, lipsa de protecţie a oame­nilor şi economiilor vulnerabile.
Oare suntem deja în stagflaţie? Răspunsul este „nu încă“, dar riscul există, scrie Martin Wolf.

Inflaţia este cu mult peste ţintă aproape peste tot. Ca şi în anii ’70, acest lucru se datorează parţial unor şocuri excepţionale. Mai important este riscul ca această inflaţie să devină inclusă în aşteptări şi astfel în economii.

Parte a motivului pentru care acest risc s-a intensificat în anii ’70 a fost legat de eşecul în a recu­noaşte la timp încetinirea ratei de creştere potenţială.

Astăzi, în mod similar, optimiştii presupun că tendinţele pre-pandemice de creştere vor continua.

Totuşi, Banca Mondială argumentează că în anii 2020 ca întreg, creşterea potenţială la nivel mondial este aşteptată să încetinească cu 0,6% sub media din anii 2010.

Ecourile din anii ’70 sunt puternice: inflaţie peste aşteptări, şocuri majore şi slăbire a creşterii. Dar diferenţele sunt în acelaşi timp încurajatoare. Preţul real al petrolului a urcat mult mai puternic între anii 1973-1981 decât acum. Inflaţia mondială este mai puţin extinsă decât a devenit în anii ’70. Şi totuşi, inflaţia ar putea deveni şi acum mai extinsă cu cât persistă mai mult.

Cadrele politicii monetare sunt de asemenea mai credibile şi mai concentrate pe stabilitatea preţurilor decât în anii ’70. Însă acest lucru s-a schimbat uşor în ultima vreme, mai ales în SUA. Strategii au tins să dea vina pentru inflaţie pe factori temporari şi în anii ’70, după cum s-a întâmplat şi în zilele noastre.

Economiile sunt, e adevărat, mai flexible acum decât în anii ’70. Însă intensificarea protecţionismului ar putea duce la o inversare în această privinţă. Preţurile energiei sunt în continuare importante. Într-un final, politica fiscală este aşteptată să fie mai puţin expansionistă de această dată.
Teoria că lucrurile vor fi foarte diferite de această dată este plauzibilă, dar departe de a prezenta siguranţă, scrie editorialistul Financial Times.

Mai presus de orice, dacă aceasta se va dovedi adevărată depinde de ce vor face strategii. Aceştia trebuie să evite greşeala de a permite inflaţiei să scape de sub control, cum au făcut în anii ’70. Însă acţiunile ferme creează în acelaşi timp pericole, cel mai evident legate de o încetinire pronunţată.
Este posibil ca schimbările demografice, încetinirea schimbărilor tehnologice, deglobalizarea, epuizarea oportunităţilor de creştere din trecut şi populismul în creştere să slăbească forţele dezinflaţioniste pe termen lung, iar acest lucru ar îngreuna şi mai mult eforturile de atingere şi susţinere a unei inflaţii scăzute.

Un pericol evident apare în cel mai important aspect în care economia mondial pare mai fragilă decât cu 40 de ani în urmă: volumul datoriilor, în special al celor exprimate în valută. Dacă înăsprirea politicii monetare este considerabilă şi prelungită, pot apărea crize ale datoriilor urâte şi costisitoare, avertizează Martin Wolf. Poate că băncile sunt mai bine poziţionate pentru un astfel de şoc decât la începutul anilor ’80, însă poate că nu acelaşi lucru este valabil în cazul debitorilor.

De asemenea, a fi sigur că şocurile la adresa economiei reale s-au sfârşit denotă prea mult optimism, potrivit editorialistului Financial Times.

„Am lucrat ca economist la Banca Mondială în anii ‘70“, scrie Martin Wolf. „Ce-mi amintesc cel mai mult din perioada respectivă este nesiguranţa generală: nu aveam nicio idee despre ce se va întâmpla mai departe. S-au făcut multe greşeli, unele din optimism exagerat, altele din panică. Trecutul nu se repetă, dar rimează. Să nu ignorăm poezia timpului“.

Realitatea Live

16 Apr. 2024, 08:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
16 Apr. 2024, 08:53 // Actual //  Lupu Eduard

Începerea invaziei lui Putin din Ucraina acum peste 780 de zile a fost urmată de impunerea a mai multor pachete de sancțiuni de către Occident contra Kremlinului. Acum însă, Statele Unite și Marea Britanie lovesc ”diamantele” Moscovei, interzicând comerțul cu aluminiu, cupru și nichel rusesc la Bursele din Londra și Chicago.

Mișcarea americano-britanică îl face pe Putin să stea cu mâna întinsă la Shanghai, un oraș cu 24 de milioane de locuitori și să cerșească ajutorul Chinei, pentru a face comerț cu aceste metale, fiind singura bursă unde mai sunt acceptate astfel de produse din Rusia, potrivit IntelliNews.

Bursa de Metale din Londra (LME) și Bursa Mercantilă din Chicago (CME) au blocat comerțul cu aluminiu, cupru și nichel produse de Rusia, a anunțat guvernul Regatului Unit pe 12 aprilie 2024.

Mișcarea va conduce Rusia mai adânc în îmbrățișarea Chinei, deoarece în Shanghai există acum singura bursă majoră de mărfuri care încă acceptă și comercializează metale rusești.

Pentru a atenua riscul de instabilitate a pieței, guvernul a spus că noile măsuri vor scuti stocurile existente de metal rusesc pe cele două burse. Aceste acțiuni pot fi în continuare tranzacționate și retrase fără restricții, oferind continuitate participanților pe piață. Interdicția din Marea Britanie nu este de așteptat să afecteze prețurile pe termen scurt, deoarece există stocuri mari de metal rusesc în depozitele LME.

Această mișcare, parte a interdicțiilor existente, urmărește să intensifice restricțiile asupra exporturilor interzise de metale rusești, reducând astfel o „sursă crucială de venituri pentru Kremlin”, a spus Regatul Unit.

Principalele metale rusești ale grupului de titan sau platină au fost excluse de la interdicție, deoarece Rusia rămâne un furnizor important al ambelor metale greu de găsit pe piața mondială.

LME, într-un comunicat separat, și-a afirmat angajamentul de a se alinia la sancțiunile și tarifele relevante și a anunțat că va colabora cu LME Clear pentru a implementa sancțiuni atât pentru operațiunile sale, cât și pentru cele ale participanților săi pe piață.

Exporturile de metale din Rusia s-au prăbușit

Orientările publicate de LME au subliniat impactul legislației britanice și al licențelor comerciale asupra comerțului rusesc cu metale. Mai exact, ei au clarificat că, în temeiul pachetului de sancțiuni modificat, achiziția de mandate rusești emise înainte de 13 aprilie 2024 ar fi permisă. Cu toate acestea, metalul produs după această dată ar fi supus interdicției.

LME a anunțat o suspendare imediată a justificării metalului relevant produs la sau după 13 aprilie, asigurând respectarea sancțiunilor, facilitând în același timp participarea continuă la procesul zilnic de decontare.

LME a anunțat, de asemenea, o suspendare privind plasarea în mandat a metalului produs de anumite mărci afectate în depozitele listate de LME la nivel global, cu excepția cazului în care proprietarul metalului ar putea stabili cu dovezi documentare clare că metalul a fost produs înainte de 13 aprilie.

Metalele aduc cel mai mare venit din exporturi din Rusia, după energie, contribuind cu 15 miliarde de dolari în 2023. Valoarea exporturilor de metale ale Rusiei a scăzut de la invazia Ucrainei de acum doi ani, scăzând cu 10 miliarde de dolari în 2023, de la 25 de miliarde de dolari în 2022, din cauza sancțiunilor.

Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, a aprobat acțiunea vizată, subliniind rolul acesteia în reducerea câștigurilor Rusiei, protejând în același timp aliații de repercusiuni adverse.

Marea Britanie și-a anunțat pentru prima dată intenția de a interzice metalele rusești în mai 2023 și a continuat cu legislația introdusă în decembrie pentru a interzice direct importurile de metale rusești. De asemenea, SUA au impus taxe vamale asupra diferitelor importuri de metale din Rusia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău