Președintele francez Emmanuel Macron a efectuat la 14 și 15 iunie o vizită în România și Republica Moldova. Este prima călătorie a președintelui francez în sud-estul Europei de la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Vizita are loc într-un context politic destul de tensionat pentru Emmanuel Macron întrucât precede cel de-al doilea tur al alegerilor parlamentare franceze stabilit pentru 19 iunie, unde Alianța prezidențială sub denumirea „Ensemble!” (Împreună) a obținut 25,75% din voturi cu puțin mai mult decât coaliția de stânga NUPES grupată în spatele lui Jean-Luc Melenchon (25,66%).
Totuși, vizita liderului de la Elysee ține cap de afiș în presa internațională mai ales în contextul declarației sale de la începutul războiului. Președintele francez a stârnit un nou val de critici și neînțelegere în legătură cu apelurile sale de a evita umilirea Rusiei în Ucraina. Vorbind cu presa franceză vinerea trecută, Macron și-a reiterat părerea.
Au existat chiar rapoarte de presă, neconfirmate până acum, că Macron ar putea face prima sa vizită în capitala Ucrainei Kiev de la începutul atacului în februarie, alături de cancelarul german Olaf Scholz și de premierul italian Mario Draghi.
În acest context, am adunat pentru tine principalele declarații ale lui Macron în cadrul vizitei din România și Republica Moldova.
Ce a declarat președintele francez în vizita din România:
1. Nu vrea război cu Rusia
„Noi, europenii, împărtășim același continent și geografia este încăpățânată și Rusia va rămâne acolo unde este, unde a fost şi ieri şi unde va fi şi mâine. Rusia este o putere de temut și noi nu dorim să avem război cu poporul rus. Noi nu am spus acest lucru, dar pentru ca Ucraina să câștige și focul să înceteze, trebuie să negociem. Președintele ucrainean va trebui să negocieze cu Rusia și noi, europenii, vom fi și noi prezenți la această masă, aducând garanții de securitate și elemente care țin de resortul nostru. Aceasta este realitatea, aceasta va trebui să se întâmple la un moment dat și niciun discurs excesiv nu trebuie să vină să ne umbrească viitorul.”
2. Mai mulți militari NATO în România
„Dispozitivul actual va lua amploare, își va spori capacitățile în cadrul NATO. Acest cadru armata franceză se află pe teritoriul român, împreună cu ceilalţi aliaţi şi cu sprijinul armatei române, dispozitivul actual va lua amploare, își va spori capacitățile.”
Decizia ce va confirma suplimentarea capabilităților militare pe flancul estic va fi luată la Summitul Alianței Nord-Atlantice care va avea loc la Madrid, la finele lunii iunie. Precizăm că, în urma invadării Ucrainei de către Rusia, Franța a relocat 500 de militari în România în cadrul NATO, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unități.
3. Franța vrea România în Schengen
Emmanuel Macron a declarat că își dorește ca dosarul „de aderare a României la Schengen să progreseze, să avanseze”.
La rândul său, președintele Klaus Iohannis a subliniat că extinderea spațiului Schengen va contribui la consolidarea securității și a rezilienței Uniunii în ansamblul său și la întărirea competitivității Pieței Unice, în beneficiul cetățenilor europeni.
Ce a declarat Emmanuel Macron în Republica Moldova
1. 3 în 1
Emmanuel Macron a declarat că are de transmis un mesaj triplu pentru Republica Moldova. „Un mesaj de prietenie și admirație pentru munca care o faceți, pentru generozitatea primirii a persoanelor care fug din calea războiului din Ucraina. Un mesaj de susținere pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova. Și un mesaj de solidaritate, pentru că nu sunteți singuri în fața dificultăților. Puteți să contați pe susținerea Franței și a UE.”
2. „Cererea de aderare este perfect legitimă”
„Moldova a depus o cerere de aderare la UE și această dorință de a se alătura familiei europene este perfect legitimă”, a spus președintele francez. Candidatura va fi dezbătută cam în zece zile la Consiliul European care va avea la 23-24 iunie. „Franța își va juca pe deplin rolul de președintă pentru ca să se ajungă la un consens care să recunoască amploarea eforturilor realizate de RM.”
Totodată, Emmanuel Macron a declarat că Franța oferă garanții accelerate pentru Moldova, care să deschidă modalități de cooperare concrete cât se poate de rapid, făcând referire la Comunitatea politică europeană.
3. Cererea de aderare va primi răspuns clar și condiții
„Dorința mea este să transmitem un mesaj pozitiv și clar. La Consiliul European din iunie vom discuta o propunere făcută de Comisia Europeană pe baza dosarului transmis de Moldova.Răspunsul va fi clar, dar vor fi impus condiții. Acesta va fi însoțit de condiții pentru a putea avansa. Dacă am aplica regulile obișnuite pentru toate țările care doresc să obțină statut de candidat, pur și simplu nu am acorda numănui acest statut. Situația de geopolitică, contextul de război, destabilizarea ne fac să avem o abordare diferită.”
Macron a precizat că trebuie găsit un echilibru între garanțiile care trebuiesc oferite statelor UE și răspunsul oferit Republicii Moldova.
4. Una pe alta nu se încurcă
„Republica Moldova nu trebuie să se oprească în niciun caz la statutul de membru al Comunității Politice Europene. Acest statut nu este un înlocuitor al celui de țară candidat, ci este complementar. Este un proces paralel față de procesul de aderare.”
5. Neutralitate ≠ demilitarizare
„Știu că sunteți hotărâți să demonstrați că neutralitatea la care este atașată țara Dvs nu înseamnă demilitarizare. Cele 40 de milioane de euro de care veți beneficia în cadrul Fondului european de apărare sunt un aport important care va duce la dublarea bugetului militar al țării Dvs.
UE trebuie să ajute țările care suferă de efectele directe ale acestui război și Moldova este în linia întâi. Cunosc impactul economic al războiului asupra Republicii Moldova. De aceea doresc ca Franța, împreună cu Germania și România, să co-prezideze platforma de susținere pentru RM care a fost inaugurată pe 5 aprilie.”
6. Transnistria nu este o problemă
Regiunea transnistreană nu constituie un blocaj în procesul de integrarea europeană a Republicii Moldova, dar vor trebui identificate anumite soluții. Dorința noastră este ca Moldova să rămână suverană și ca teritoriul său să rămână integru (n.red în hotarele de până la 1991), iar poporul său să nu fie destabilizat. Nu putem spune că aceasta este un blocaj, un obstacol, dar în cursul procesului va trebui să găsim soluții la această situație.”
