„Creșterea prețurilor se intensifică: în luna ianuarie, rata anuală a inflației a constituit 16,6%, în februarie – 18,5%, în martie – 22,2%, în aprilie – 27,1%, iar în luna mai, aceasta a ajuns până la 29,1%. În același timp, rata anuală a inflației în statele Uniunii Europene a constituit în luna mai de la 5,6% în Malta până la 20,1% în Estonia. Altfel spus, în Moldova, viteza de creștere a prețurilor de consum este cu o treime mai mare decât în Estonia – în țara Uniunii Europene cu cea mai rapidă creștere a prețurilor.

În ansamblu, în țările europene (zona euro), rata anuală a inflației a constituit în luna mai 8,1%, inclusiv în Germania – 8,7%, în Franța – 5,8%, în Lituania – 18,5%, în Letonia – 16,4%, în Slovacia – 11,8%, în Grecia – 10,7%, în Țările de Jos – 10,2%.

Și în CSI prețurile au crescut mai lent decât în Moldova. În luna mai, rata anuală a inflației în Rusia a fost de 17,1%, în Kazahstan – 14%, în Armenia – 9%, în Azerbaidjan – 12,6%, în Kârgâzstan – 13,8%, în Uzbekistan – 11%. Chiar și în Ucraina, creșterea prețurilor de consum a fost mai lentă decât în Moldova – 18%”, scrie Dodon.

Acesta menționază că creșterea inflației în majoritatea țărilor lumii se explică printr-o scumpire bruscă a resurselor energetice, în același timp, Moldova nu înregistrează cele mai mari prețuri la resursele energetice comparativ cu aceleași state europene.

„Prin urmare este imposibil să motivezi situația noastră privind nivelul înalt al inflației prin scumpirea resurselor energetice la nivel mondial. De asemenea, aceasta nu poate fi explicată nici prin impactul așa-numitei inflații importate. Pentru că noi primim cele mai multe mărfuri importate din țările UE și CSI, unde inflația este cu mult mai scăzută decât la noi.

Prin urmare, este logic ca toate întrebările privind creșterea vertiginoasă a prețurilor de consum să fie adresate guvernului care, cu regret, deocamdată nu oferă niște răspunsuri rezonabile, precum și nu întreprinde măsuri de reglementare adecvate”, a adăugat acesta.

Dodon face referire și ședința Consiliului Suprem de Securitate dedicată consecințelor economice și sociale ale creșterii prețurilor.

„Dar apare întrebarea: deciziile luate de Consiliu privind înființarea unei comisii care să studieze deciziile privind monitorizarea inflației, analiza și eliminarea barierelor pentru întreprinderile mici, excluderea lanțului de intermediari, elaborarea politicii de transparență a acționarilor, elaborarea unui mecanism de compensare directă ș.a. vor putea influența restrângerea proceselor inflaționiste? Bineînțeles că nu. Sunt necesare măsuri urgente și non-standard, întrucât situația de la noi este una atipică și se agravează rapid.

Oamenii o simt acut având portofelele goale în situația unei creșteri rapide a prețurilor. Astfel, prețurile la produsele alimentare au crescut în luna mai cu 32,5% (comparativ cu luna mai a anului trecut). Pentru comparație: în țările din zona europeană, prețurile la produsele alimentare s-au majorat cu doar 7,5 la sută. Prețurile la un șir de produse alimentare din țara noastră agrară au crescut de cel puțin 1,5 ori (la legume – cu 77,2%, la ouă – cu 55,6%). Serviciile locativ-comunale costă cu 70,1% mai mult, cele de transport – cu 35,2%. Prețurile la produsele nealimentare s-au majorat cu 21,5%.

În asemenea condiții inflaționiste, capacitatea de plată a populației se reduce. Astfel, la un nivel al inflației de 19,1% în primul trimestru al anului curent, salariul mediu a crescut nominal cu doar 12,9%, mai simplu spus, puterea reală de cumpărarea a salariului mediu s-a redus cu 5,2%. Capacitatea de plată a unei pensii medii pentru limita de vârstă s-a redus în luna aprilie cu 4,1%. Creșterea prețurilor nu se oprește: acum urmează să supraviețuim majorării tarifelor la energia electrică. Iar prognozele Băncii Naționale sunt alarmante – în cel de-al treilea trimestru al anului, inflația ar putea constitui 31%”, adaugă acesta.

În context, Dodon spune că „pentru a stopa spirala inflaționistă, este necesar de oprit guvernarea actuală din calea luării unor decizii ineficiente”.

„Întruniți specialiștii, reprezentanții asociațiilor de afaceri, ai sindicatelor, vedeți experiența altor țări – sunt necesare soluții imediate.

Dacă nu sunteți capabili să faceți față acestei situații, dați dovadă de maturitate politică și demisionați din proprie inițiativă, cât încă mai e posibil...”, a conchis acesta.

Inflația a ajuns la 29% în luna mai, susține economistul Veaceslav Ioniță, cu referire la datele publicate de Biroul Național de Statistică. „La creșterea estimativă a salariului mediu nominal cu circa 12,5% avem o reducere a veniturilor reale a populației cu 12,8%”, a spus acesta.

Acum o săptămână, șeful BNM, Octavian Armașu, a anunțat că Banca Națională și-a revizuit prognoza inflației. Acesta a declarat că inflația va fi „și mai persistentă decât în prognoza din luna aprilie” din cauza tarifelor, ajustate întârziat. „Pe lângă asta, șocurile ce țin de prețuri la produse energetice și alimentare par să fie mai mari decât am anticipat, iar peak-ul inflației să fie mai mare decât cel prognozat”, a declarat acesta.

Totodată, acesta a menționat că tarifele prognozate în runda precedentă de estimări sunt altele decât cele stabilite, venite cu întârziere. Aceasta va întârzia, cu 2-3 săptămâni, nivelul cel mai înalt al inflației, prognozat pentru acest an - peste 30%.

Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News