Prognoze sumbre pentru economia Moldovei de la Banca Mondială: Țara va intra în recesiune, cu o descreștere de 0,4%

Economia Republicii Moldova ar urma să înregistreze în acest an o scădere de 0,4%, indică Banca Mondială, în raportul „Perspective Economice Globale” (n.r. Global Economic Prospects), lansat pe 7 iunie. Estimările sunt mult mai pesimiste față de cele avansate în ediția din ianuarie a raportului Global Economic Prospects, când Banca Mondială anticipa un avans economic de 3,9%, transmite Mold-Street.com.

Foto: UNIMEDIA

Economia regiunii afectată de războiul din Ucraina

Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 2,7% a PIB-ului Republicii Moldova, față de un avans de 4,4% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creștere de 4,2%,

Potrivit instituției financiare internaționale „invazia Ucrainei de către Rusia a inversat în mare măsură revenirirea economică în regiunea Europa și Asia Centrală (ECA)”, în care este inclusă Moldova și alte 22 de state din regiune.

Cea mai afectată este economia Ucrainei, care va înregistra o scădere cu peste 45% a PIB-ului în 2022. „Ratele sărăciei sub pragul de 5,50 USD pe zi se estimează că vor crește de la aproximativ 2% la 20% din populație în 2022. Este de așteptat ca creșterea să se reia în 2023, dar să rămână slabă, eforturile de reconstrucție luând avânt spre sfârșitul perioadei de prognoză. Se preconizează că repercusiunile războiului vor reverbera dincolo de termenul scurt, cu activitatea economică marcată de distrugerea capacității de producție, deteriorarea terenurilor arabile și reducerea ofertei de muncă – mai ales dacă refugiații nu se întorc”, susține Banca Mondială. Se estimează că producția rusă se va contracta cu 8,9% în 2022, reflectând o scădere bruscă a cererii interne și a exporturilor. PIB-ul Rusiei va continua să se contracte în 2023, cu 2%, deoarece impactul unui embargo parțial pe petrol asupra exporturilor Rusiei către UE diminuează exporturile nete. Pe lângă Rusia, Ucraina și Moldova, Banca Mondială estimează că alte trei economii ale ECA se vor contracta în acest an - Belarus, Republica Kârgâză și Tadjikistan - în timp ce majoritatea celorlalte vor înregistra o decelerare bruscă a creșterii.

Economia României ar urma să înregistreze în acest an o creștere de 2,9%, mai mică decât se estima în ianuarie, când organizația anticipa un avans de 4,3%. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, față de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creștere de 3,9%. Pericolul stagflației asupra economiei globale Economia mondială ar urma să înregistreze în acest an o creștere de 2,9%, față de un avans 4,1% previzionat în ianuarie 2022. Instituția avertizează că invadarea Ucrainei de către Rusia a agravat pagubele provocate de pandemia de Covid-19 și multe țări se vor confrunta probabil cu recesiunea. Războiul a amplificat încetinirea economiei globale, care acum intră în ceea ce ar putea deveni „o perioadă prelungită de creștere fragilă și de inflație ridicată”, apreciază Banca Mondială.

Președintele BM, David Malpass, a declarat că avansul economiei globale a fost afectat de război, de restricțiile din China, de perturbările din lanțurile de aprovizionare și de riscul stagflației, o perioadă de creștere slabă și inflație ridicată, ultima dată înregistrată în anii '70.

„În prezent, pericolul stagflației este considerabil. Creșterea redusă va persista probabil pe parcursul deceniului din cauza nivelului scăzut al investițiilor în cea mai mare parte a lumii. În timp ce în multe țări inflația este la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii iar aprovizionarea va crește lent, există riscul ca inflația să rămână ridicată pentru o perioadă de timp mai îndelungată”, a afirmat Malpass.

Acesta a estimat că între 2021 și 2024, ritmul de creștere al economiei globale ar urma să încetinească cu 2,7 puncte procentuale, mai mult decât dublu față de stagnarea din perioada 1976 - 1979. Majorarea ratelor dobânzilor necesară pentru a ține sub control inflația la finalul anilor 1970 a fost atât de abruptă încât a provocat o recesiune globală în 1982, și o serie de crize financiare în economiile emergente și în curs de dezvoltare. Deși există asemănări ale condițiilor din acea perioadă, există de asemenea și diferențe importante, inclusiv soliditatea dolarului SUA și în general prețurile petrolului mai scăzute, precum și un bilanț general solid al instituțiilor financiare majore.

Pentru reducerea riscurilor, autoritățile trebuie să lucreze pentru a coordona ajutorul acordat Ucrainei, a contracara creșterea prețurilor la alimente și petrol, a accelera reducerea poverii datoriei, a întări eforturile de a ține sub control pandemia și a accelera tranziția la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, a declarat Malpass.

Banca Mondială se așteaptă la o creștere a economiei mondiale de doar 2,9% în 2022, de la un avans de 5,7% în 2021, creșterea urmând să se mențină aproape de nivelul din acest an și în 2023 și 2024. Pe plan global, inflația ar trebui să se modereze anul viitor, dar în multe economii va rămâne probabil mai ridicată decât se previziona.


Pub